Moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş, Ocrotitoarea Spirituală a Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului, au fost purtate, miercuri, într-o procesiune specială prin mai multe localităţi din judeţ. Maşina care a purtat racla Sfintei Muceniţe Filofteia a trecut prin faţa bisericilor centrale şi a spitalelor din municipii şi oraşe, pentru a invoca mijlocirea lui Dumnezeu, astfel ca judeţul Argeş şi România să fie izbăvite de epidemia de COVID – 19. În itinerariu a fost inclus şi municipiul Câmpulung, procesiunea ajungând aici la ora 17.15.
Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic Argeşeanul s-a rugat pentru sănătatea românilor
Racla cu moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş a plecat de la Catedrala Arhiepiscopală din Curtea de Argeş, în jurul orei 09.00, după ce Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic Argeşeanul, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, a rostit „Rugăciunea specială pentru încetarea epidemiei” şi „Rugăciunea către Sfânta Muceniţă Filofteia”. Vorbim despre una dintre cele mai cinstite muceniţe din zona Balcanilor, care a trăit la începutul secolului al XIII-lea şi este mereu înfăţişată în icoane în straie populare. De la Curtea de Argeş, Sfintele Moaşte au fost duse la Piteşti, iar de aici au fost purtate pe traseul Podul Broşteni, Costeşti, Leordeni, Mioveni şi Câmpulung, ajungând apoi de unde au plecat. În urbea musceleană, moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia au fost purtate prin faţa Mănăstirii “Negru Vodă”, unde convoiul a fost întâmpinat de feţe bisericeşti, ajungând apoi în centrul oraşului, unde a trecut prin dreptul Bisericii Domneşti, Bisericii “Sfântul Nicolae”, apoi prin faţa Primăriei, după care procesiunea s-a îndreptat către cartierul Grui, pe strada General Dragalina, până la biserica ce poartă hramul Sântului Fanurie. Convoiul a trecut apoi prin faţa Spitalului de Pneumoftiziologie, ajungând, în final, la Spitalul Municipal, pe care l-a înconjurat o dată, iar de aici, la Biserica Şubeşti şi Muzeul Fundeni, după care s-a îndreptat către Curtea de Argeş. Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic Argeşeanul, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, s-a rugat pentru sănătatea românilor şi i-a salutat pe oameni, din maşină, cu urarea „Hristos a Înviat!”. „Opreşte noua boală molipsitoare, epidemia aceasta, precum ai încetat pedepsirea poporului tău în vremea regelui David!”, a mai putut fi auzit Calinic Argeşeanul. Pe tot traseul, alaiul a fost însoţit de o maşină a Jandarmeriei. Credincioşii au fost îndemnaţi şi rugaţi să urmărească procesiunea de la fereastră, de la balconul locuinţei sau de la locul de muncă, unindu-se în rugăciune, fără a se alătura procesiunii în vreun fel, date fiind restricţiile legale din această perioadă.
Cine a fost Sfânta Muceniţă Filofteia
Potrivit Wikipedia, Sfânta Muceniţă Filofteia s-a născut la începutul secolului al XIII-lea, în apropiere de oraşul Târnovo (astăzi, Veliko Tărnovo, Bulgaria), capitala Ţaratului Bulgar, într-o familie de ţărani. Este crescută în dreapta credinţă şi evlavie de mama sa, care moare când Filofteia era încă mică. Copila postea, asculta Scripturile, învăţa să-şi păzească neîntinată fecioria, iar mai presus de toate, era foarte milostivă. Copila săvârşea cu statornicie şi răbdare toate faptele bune. După ce mama sfintei a murit, tatăl ei s-a însurat a doua oară. Mama vitregă nu a iubit-o pe Filofteia, astfel că o bătea şi o certa, pârând-o tatălui ei, ca şi acesta să o certe. Cu toate acestea, tânăra fecioară nu se oprea din înfăptuirea binelui comunitar şi le împărţea săracilor şi flămânzilor hainele ei şi mâncarea pe care mama vitregă i-o dădea ca să o ducă la ţarină tatălui ei. Aflând de acţiunile ei şi văzând că le împărţea săracilor, tatăl ei este biruit de mânie şi, uitând dragostea părintească, s-a pornit asupra ei, ca totdeauna, apucând-o de cosiţe, ca să o bată până ce se va linişti. Dar, nemaifiind stăpân pe el, a aruncat în ea cu toporul pe care-l avea la brâu şi, lovind-o, a rănit-o la un picior. Iar din această rană sfânta a murit pe loc. Şi tot locul acela s-a umplut de lumină. Sfânta era în vârstă de doisprezece ani când a murit. Venindu-şi în fire, tatăl ei a fost cuprins de spaimă şi, vrând să-i ridice trupul, nu putea nici să-l atingă, nici să se apropie de el. Văzând acestea, a alergat în cetate şi le-a spus arhiepiscopului şi conducătorilor cetăţii tot ce se întâmplase şi că trupul fericitei zăcea pe pământ şi că era cinstit de Dumnezeu cu strălucire cerească. Aceasta auzind, arhiepiscopul, împreună cu mai-marii cetăţii şi cu popor mult, au alergat cu făclii, cu tămâie şi cu rugăciuni. Văzând sfântul trup strălucind cu acea lumină dumnezeiască, s-au minunat cu toţii şi au lăudat pe Dumnezeul minunilor, Care şi acum, în vremurile din urmă, preamăreşte pe robii Săi, care împlinesc cu fapta poruncile Lui. Apoi au încercat, împreună cu arhiepiscopul, să ridice trupul sfintei şi o ducă în cetate.
Dar n-au putut nici să-l mişte, aşa încât s-au înspăimântat cu toţii. Au început să se roage cu stăruinţă lui Dumnezeu şi Sfintei Filofteia, dar nici aşa nu au putut s-o ridice. Că, vrând Dumnezeu să preamărească pe roaba Sa, a îngreunat trupul fericitei ca pe o piatră. Pentru a o putea ridica, tatăl ei şi cei care îl ajutau au început să numească ţările, mănăstirile, bisericile de peste Dunăre şi cele de acea parte a Dunării, pentru a putea şti unde să o odihnească, însă Filofteia era la fel de grea. Cu toate acestea, cum s-a numit Biserica Domnească cea din Târgul Argeşului, trupul ei a devenit mult mai uşor, iar oamenii au trimis scrisoare lui Radu Vodă, cel poreclit Negru (care zidise şi biserica). Acesta, de cum a fost înştiinţat, a pornit îndată cu mult alai, cu făclii şi cu tămâieri, mergând către Dunăre şi a adus sfintele ei moaşte în Ţara Românească. Le-a aşezat în Biserica Domnească, în oraşul Argeş.
Acolo au stat sfintele ei moaşte până la zidirea Mănăstirii Curtea de Argeş de către Neagoe Basarab. Aici au fost mutate, iar acum se află în Paraclisul Mănăstirii Curtea de Argeş. Şi acolo fiind, face multe minuni, dând tămăduiri de tot felul de boli celor care aleargă cu credinţă la sfintele ei moaşte. În fiecare an, la 7 decembrie, sfintele sale moaşte sunt scoase afară din paraclis şi racla este deschisă, fiind puse într-un pavilion special amenajat din faţa bisericii mănăstirii, pentru ca, mai ales în această zi, credincioşii, care se adună în număr mare la prăznuirea ei, să li se poată închina. Ama IVAN