Neglijarea turismului este marea carenţă a bugetului pe 2020, care se concentrează pe betonarea şi asfaltarea centrului. „N-am văzut nimic în proiect despre turismul în zona noastră. Este o zonă atât de frumoasă şi n-avem nimic. Ce putem oferi turistului? Eu vă dau un exemplu pe propria răspundere. Am o casă a părinţilor mei aproape de Cimitirul „Flămânda”. Vin turiştii cu autocarul, opresc în parcare şi urcă la Biserica „Flămânda”. Mă roagă cei din zonă: „Duceţi-vă dumneavoastră, că sunteţi istoric, şi explicaţi turiştilor.” Merg pe punctul cel mai înalt de pe „Flămânda”, ca să vadă panorama oraşului. Nu se poate ajunge acolo. Dacă se nivelează puţin cu un buldozer şi punem nişte piatră de Mateiaş, de la Biserică, până la strada care merge la Valea Româneştilor… pe timpuri, veneau turiştii şi mâncau acolo. Aşa atragem turişti pentru oraşul nostru. Ajung sus, la Biserica „Flămânda”, le explic care este situaţia, arăt care este mormântul jalnic al lui C.D. Aricescu, văd morminte super, construite acum. Vreau să atrag atenţia şi directorului de la Muzeu. Eu, când eram student şi am venit la Câmpulung să fac practică la regretatul profesor Mârzu, am săpat la „Negru Vodă”, ca să căutăm mormântul lui Basarab I. Îmi spunea că zona din faţa Bisericii „Flămânda”, fostul Schit Mărculeşti, este zonă rezidenţială. Ce înseamnă zonă rezidenţială pentru cei care nu ştiu? Este zonă unde nu se mai fac morminte. Sunt cruci monumente istorice. Atât aici, cât şi în Cimitirul „Flămânda”, nu ştie nimeni de ele şi se distrug. Luaţi măsurile cuvenite!”, a îndemnat profesorul Constantinescu.
Aflând despre planurile de amenajare a parcării din „Flămânda”, cadrul didactic a menţionat o lucrare care ar trebui întreprinsă înainte de asfaltare: o canalizare corespunzătoare. „Trebuie să vedem ce se întâmplă cu apa subterană, care iese pe lângă zidul cimitirului şi se scurge spre gura de canal din faţa cimitirului. Vă spun eu ce se întâmplă. Sunt cripte funerare, care sunt pline cu apă şi ies în faţă. Dacă veniţi o dată după o ploaie torenţială, să vedeţi ce miros are această apă! Trebuie să facem canalizarea ca lumea şi pe urmă să turnăm asfalt. Căci de aceea se ridică asfaltul. Din cauza acestei ape.”, a adăugat acesta.
Însă propunerea de esenţă, care merită să constituie o temă temeinică de lucru pentru autorităţi, o reprezintă valorificarea unei avuţii culturale a Câmpulungului, care este cimitirul vechi: „Să inventariem mormintele istorice atât din cimitir, cât şi la biserică. Să nu se piardă. Sunt unele morminte părăsite. Sunt ale unor familii recunoscute în oraşul nostru. Să cerem preoţilor de la „Flămânda”, când dau de vânzare locurile, să existe o aliniere estetică, ca într-un adevărat cimitir, nu cine dă bani mai mulţi… eu vreau aici, eu vreau acolo… Eu ştiu de la bătrâni, care spuneau aşa: puterea economică a unui oraş o vezi după cimitir.” Şi cea cultural-istorică, am adăuga noi, căci valorile locale în toate domeniile profesionale îşi dorm eternitatea la „Flămânda”. M.B.