Dacă primarul Liviu Ţâroiu se va apleca asupra propunerilor Asociaţiei „Salvaţi Câmpulungul şi Muscelul” de continuare a proiectului de reabilitare urbană, Câmpulung ar putea scăpa, măcar în zona Bulevardului „Pardon”, de aerul deprimant, etalat în prezent. Din nefericire, izul gri şi trist se menţine şi după proiectarea amenajării lucrării întârziate de partenerii de contract ai Primăriei, Conteh Barengott, Ratelen Construct şi Group Concif, al căror unic interes este cel financiar, nu estetic, istoric, turistic, social, ceea ce ne interesează pe noi, beneficiarii şi plătitorii lucrării.
Anul trecut, membrii A.S.C.M. au avut mai multe runde de întâlniri cu primarul Liviu Ţâroiu, în încercarea de a preveni umplerea bulevardului de asfalt, betoane, borduri şi pavaj similar celui montat în Piaţa Primăriei. Cea mai fructuoasă dintre acestea s-a consumat în luna noiembrie 2019, când s-au tranşat câteva concluzii ale părţilor dialogului. Recomandările asociaţiei au fost aşternute pe hârtie şi transmise primarului Ţâroiu. În esenţă, A.S.C.M. întinereşte imaginea din fotografiile de epocă a Bulevardului „Pardon”, graţie unor soluţii care iau în calcul arhitectura clădirilor, regimul de monument istoric al unora dintre ele, traficul, spaţiile verzi şi, cel mai important, utilizarea unor materiale de construcţii de calitate, ca să se respecte statutul de zonă istorică şi reputaţia de oraş istoric cu cel mai bine conservat centru din Ţara Românească.
Dacă primarul îşi doreşte o investiţie care să compună un ansamblu împreună cu Piaţa Primăriei, A.S.C.M., dimpotrivă, doreşte să nu se repete finalitatea investiţiei cenuşii, cu beton şi borduri, de la Primărie, şi pe bulevard. Mai cu seamă dacă ţinem cont cine sunt executanţii: liderul celor trei firme, complet lipsit de existenţă, ce să mai vorbim de experienţă, un fabricant de betoane şi un drumar, pe care i-a lovit subit talentul în materie de proiectare şi restaurare de zone-monument.
Pentru cititorii interesaţi de cea mai importantă lucrare din proiectul de reabilitare urbană, Bulevardul „Pardon” fiind miezul investiţiei, vom prezenta în continuare câteva fragmente ale ultimei întâlniri în formulă extinsă, din care au rezultat recomandările înaintate primarului. Recomandări bazate pe munca arhitecţilor grupaţi în A.S.C.M., care s-au consultat cu colegi de breaslă din afara asociaţiei. Munca de documentare şi de proiectare a unei viziuni de amenajare a bulevardului, sintetizată de arhitectul Alexandru Cotoanţă, cu contribuţia specialiştilor din domeniu din asociaţie, a fost prezentată şi sub forma unei proiecţii video, la dezbaterea la care a fost invitat primarul Ţâroiu.
O schiţă realizată de firma de proiectare a lui Alexandru Cotoanţă le-a dat curaj membrilor A.S.C.M. să conceapă un proiect superior celui al Primăriei
La acel moment, preşedintele A.S.C.M., Ioan Neacşu, a expus cronologia evenimentelor care au condus la o nouă întâlnire cu primarul Liviu Ţâroiu, la o lună distanţă de precedenta. „Acum trei ani, am pornit de la ideea de a schimba faţa Bulevardului „Pardon”, care este simbolul Câmpulungului. Cred că toată lumea este de acord că, în orice oraş din această lume am merge, căutăm fie partea veche, fie partea ultramodernă. Dar noi, aici, avem un trecut legat de arhitectul Berechet, care încă stă în picioare şi este păcat să nu profităm de el.”, a dezvăluit Ioan Neacşu cum s-a născut ideea ca reprezentanţii unei părţi a societăţii civile, reuniţi în A.S.C.M., să contribuie la intenţiile de punere în valoare a unei zone emblematice: Bulevardul „Pardon”. Aleea centrală, mărginită de tei, este, fără discuţie, cea mai reprezentativă pentru centrul istoric al oraşului, considerat cel mai bine conservat din Ţara Românească, şi era păcat să aibă soarta Pieţei Primăriei, plasată de finalitatea investiţiei atât de departe de aerul boem urmărit, la nivel declarativ, prin proiectul de „regenerare urbană”.
În urmă cu o jumătate de an, arhitectul Alexandru Cotoanţă a întocmit o schiţă, care i-a încântat foarte mult pe colegii din asociaţie. Şi le-a dat curajul de a se avânta într-o idee de proiect, pe care, toamna trecută, i-au prezentat-o şi lui Liviu Ţâroiu, pe care l-au invitat la o prezentare video a viitoarei imagini a bulevardului, în gândirea A.S.C.M. Viziunea personală a lui Alexandru Cotoanţă, cumulată cu ideile, propunerile şi recomandările arhitecţilor şi proiectanţilor din asociaţie şi din afara ei, a condus la realizarea unui proiect în stadiu incipient, care urmează să fie consolidat, dacă autoritatea locală va accepta versiunea A.S.C.M. de reabilitare a celei mai importante părţi a centrului istoric.
O versiune incomparabil mai bună decât ceea ce propune şeful de proiect George Răuţoiu – un inginer fără pregătire şi experienţă în proiectare, a cărui firmă de proiectare, Conteh Barengott, n-a avut niciun fel de activitate până la această lucrare -, în cadrul contractului încredinţat de Primăria Câmpulung, în februarie anul trecut, pentru reabilitarea zonei cuprinse între străzile Poenaru Bordea (de la Policlinică) şi Petre Zamfirescu (la fosta Sticlărie), zonă care include străzile Negru Vodă şi Republicii, trotuare şi carosabil, şi Bulevardul „Pardon”, aleea centrală. Arhitecţii din A.S.C.M. au conceput o variantă care întrece, din toate punctele de vedere, modesta şi nepotrivita intenţie de lucru a firmei câştigătoare a investiţiei, Conteh Barengott, care se bazează, în mare, pe gândirea arhitectei Anca Coşa. „Mulţi dintre noi au văzut acel proiect, care nu vine cu nimic nou sau măcar cu ceva care să îmbunătăţească imaginea actuală a bulevardului. Nu conţine nimic care, la finalul lucrării, să ne poarte cu gândul la: „Aşa era bulevardul înainte”. Toţi suntem de acord că dorim să aducem vizitatori la Câmpulung, nu să rămânem cei care suntem în prezent sau, mai rău, să plece şi cei care mai sunt. Atunci, trebuie să facem ceva atractiv pentru turişti.”, a continuat Ioan Neaşcu.
Reconstituirea piaţetei din capătul bulevardului, după fotografiile de epocă, cea mai îndrăzneaţă propunere a A.S.C.M.
La o discuţie premergătoare întâlnirii lui Liviu Ţâroiu cu membrii A.S.C.M., acesta le-a prezentat specialiştilor din asociaţie cum văd proiectantul şi constructorul contractaţi de Primărie aspectul refăcut al centrului. După ce au consultat proiectul lui Răuţoiu, celor din asociaţie li s-a cerut de către primar o imagine detaliată. Solicitare care a îmbrăcat forma unui proiect, putem să-i spunem, într-un stadiu de început, pe care Alexandru Cotoanţă şi Ioan Neacşu l-au prezentat, în format video 3D, la întâlnirea din noiembrie 2019 cu primarul Liviu Ţâroiu.
„Proiectul este realizat şi are la bază proiectul arhitectei Anca Coşa, adaptat ideilor pe care le-am transmis noi. El poate suporta în continuare nişte idei novatoare şi nişte modificări nu foarte ample, care să conducă la o refacere a proiectului şi la o refacere de buget.”, a precizat primarul, care, la acel moment, a susţinut că versiunea prezentată de A.S.C.M. îi va fi expusă şi proiectantului contractat de Primărie. Din păcate, şeful de proiect George Răuţoiu nu a dat curs invitaţiei transmise de asociaţie, de a se alătura dialogului, pentru a exprima un punct de vedere în cadrul întâlnirii. „Ideile pe care le-am implementat în ceea ce vă prezentăm sunt abordări bazate pe nişte argumente. Noi prezentăm un mod de a vedea lucrurile. Eu am plecat de la documentele la care avem acces. În momentul în care am început să pun pe foaie cum văd eu amenajarea, am sistematizat câteva informaţii, printre care harta care delimitează zona protejată a Câmpulungului.”, a susţinut arhitectul Cotoanţă, care a valorificat în prezentarea sa fotografiile de epocă, în care bulevardul este numai până în dreptul Farmaciei „Saldovin”.
El aduce în actualitate, într-o manieră modernă, semi-piaţeta din capătul bulevardului. „Aici am zis că intervenim cu un sens giratoriu şi, realizându-l, analizând dimensiunile, am lansat şi ideea că va trebui o bandă preferenţială, care merge direct către Muzeu, Istrate Rizeanu, Şcoala 1. Pe partea de aici (spre Istrate Rizeanu), unde strada este destul de largă, se creează întotdeauna un blocaj. Fiecare intră cum vrea în intersecţie, parchează. Eu n-am făcut altceva decât să lăţesc trotuarele şi să creez acest spaţiu de vegetaţie, care va arăta foarte frumos şi va rezolva toată debandada din intersecţie. După care am retras zona de bulevard (n.r. din capătul dinspre Biserica „Sfântul Nicolae”), ca să creez o legătură şi o semi-piaţetă, care este de mare folos la evenimente, ca să nu mai blocăm şi să stăm tot timpul în intersecţie. Semi-piaţeta va face frumos legătura între Bibliotecă şi Biserica „Sfântul Nicolae”, două monumente. La Bărăţie am aplicat acelaşi principiu, ca să punem monumentul mai bine în valoare, retrăgând puţin partea de bulevard, inclusiv pomii. Astfel, va fi şi ea centrată faţă de intersecţie.”, sunt alte sugestii ale arhitectului Alexandru Cotoanţă. Altă schimbare propusă de acesta constă în mutarea bustului lui Negru Vodă din faţa Casei de Cultură „Tudor Muşatescu” în mijlocul piaţetei create în capătul bulevardului, în sensul giratoriu.
Primarul Ţâroiu s-a arătat de acord cu ideea scurtării bulevardului, mai ales în capătul sudic, anunţând că are în intenţie să introducă Turnul Bărăţiei într-un proiect de reabilitare cu fonduri europene, fiind monument istoric.
În gândirea A.S.C.M., pietonalul bulevardului ar arăta mai bine cu piatră cubică decât cu granit în culori care să recreeze un motiv popular. Pentru un strop de culoare dat pavajului cu piatră cubică, vor fi create alveole din loc în loc, care pot fi valorificate estetic prin amplasarea unor statui sau simboluri ale Câmpulungului.
Parcările de pe bulevard vor dispărea
În ceea ce priveşte traficul rutier, părţile dialogului s-au pus de acord, după tratative, că nu se poate restricţiona total, ci numai pe Republicii, întrucât s-ar bloca străzile paralele, Matei Basarab, Nicolae Iorga şi Constantin Brâncoveanu. Dar şi artera circulabilă, Negru Vodă, va fi una de tranzit, fiind exclusă posibilitatea de parcare. „Ca acces pentru aprovizionare, va fi la fel ca în toate oraşele lumii, între orele 00-05.00, iar pentru cei care au curţi… telecomandă de la picheţi. Nu văd un inconvenient foarte mare. Într-adevăr, trebuie găsite soluţii pentru circulaţie. Ca locuri de parcare, în prezent, tot bulevardul este ocupat de maşinile comercianţilor, în mare majoritate. Sunt 50 de maşini pe o parte, 50 pe cealaltă parte.”, a afirmat Ioan Neacşu.
În cadrul discuţiei cu A.S.C.M., primarul Ţâroiu susţinea că ia în calcul posibilitatea înfiinţării unui trenuleţ care să plece din Gară, după un program orar bine stabilit, până la fosta Uzină ARO, asta ca să se circule cu trenul în loc de tramvai. Mai realizabilă în timpurile noastre este o parcare supraterană, în spatele Casei de Cultură a Sindicatelor. „Trebuie să găsim şi o altă soluţie de parcare, pe care n-am găsit-o până acum. Dacă eram deştepţi, sub Grădina Publică se putea face o parcare extraordinară. Se poate face în continuare şi, atunci, eliminăm parcările de pe Nicolae Iorga şi Matei Basarab şi îi dirijezi pe toţi către o parcare organizată. N-am fost în stare să preluăm cinematograful, clădirea care ni s-a oferit la un moment dat, pe care puteam s-o dărâmăm, ca să facem o parcare acolo.”, a afirmat primarul Ţâroiu, care are un proiect şi mai îndrăzneţ, fără corespondent în realitate mandate bune de acum înainte: pasaj subteran de la Primărie, până la Colegiul Naţional „Dinicu Golescu”.
Soluţia gândită de oamenii A.S.C.M. acordă atenţie şi spaţiului verde, în special înmulţirii teilor pe bulevard, în spaţiile în care lipsesc.
Recomandările specialiştilor A.S.C.M. pentru
amenajarea Bulevardului „Pardon”
Către Primăria Municipiului Câmpulung
În atenţia domnului primar Liviu Ioan Ţâroiu
Stimate domnule primar,
Neimplicarea noastră, ca reprezentanţi recunoscuţi ai unei părţi a societăţii civile câmpulungene, ca locuitori, plătitori şi beneficiari ai investiţiei de amenajare a Pieţei Primăriei, care, pentru unii dintre noi, a amplificat imaginea cenuşie şi tristă a oraşului, ne-a determinat să adoptăm o cu totul altă poziţie faţă de intenţiile municipalităţii de reabilitare a Bulevardului „Pardon”. Şi anume una de participare, alături de autoritatea locală, cu câteva recomandări întemeiate pe concluziile mai multor specialişti în domeniul urbanistic, din cadrul Asociaţiei şi din afara ei.
Singura noastră motivaţie, asupra căreia insistăm, este aceea de implicare, de participare, de sprijin în realizarea unei lucrări de o importanţă colosală, care să dăinuie un secol de acum înainte.
Respingem vehement posibilitatea de a fi găsiţi „ţapi ispăşitori”, în caz de reziliere a contractului, decizie care vă aparţine în totalitate şi pe care suntem convinşi că o veţi dispune, dacă şeful de proiect şi proiectant, inginer George Răuţoiu, nu va ţine cont şi de recomandările noastre.
A.S.C.M. are în rândul său, ca membri, arhitecţi, proiectanţi, desenatori, ingineri constructori, cu experienţă în proiectare şi execuţie, – îi nominalizăm pe o parte dintre aceştia, dar mai sunt şi alţii: Petre Filatu, Mircea Mitoi, Alexandru Cotoanţă, Lorin Smărăndoiu, Nicolas Triboi, Bogdan Simionescu -, din a căror colaborare pe subiectul creării unei imagini a Bulevardului „Pardon”, care să corespundă tuturor obiectivelor reabilitării (istoric, turistic, arhitectural, funcţional ş.a.m.d.), au rezultat mai multe puncte de vedere. Acestea au fost completate şi îmbunătăţite, graţie consultării unor specialişti din cadrul unor firme de proiectare cu care colaborează arhitecţii noştri. Ajutorul acordat de aceşti specialişti Primăriei Câmpulung nu implică nicio pretenţie financiară.
Li s-a solicitat părerea unor persoane cu reputaţie profesională recunoscută în materie de arhitectură şi urbanism (arhitecţii Gheorghe Pop, Nicolae Popescu, Ioan Alexandru Dascălu). Şi nu în ultimul rând, s-a ţinut cont şi de opinia colegilor noştri care deţin firme de construcţii, pentru a ne edifica în ce măsură sunt realizabile propunerile pe care dorim să vi le înaintăm.
Datorită acestei baze de informaţii existente în cadrul Asociaţiei, concretizate într-o cercetare comună a unor oameni care activează într-un domeniu pretenţios cum este arhitectura, ne adresăm dumneavoastră în speranţa că vă veţi apleca asupra sugestiilor punctate în rezumat, cu precizarea că ele pot fi dezvoltate în cadrul unui dialog cu dumneavoastră, proiectantul şi constructorii care au câştigat contractul de modernizare a centrului, cu accent pe Bulevardul „Pardon”.
PROPUNERILE A.S.C.M.
Pentru modificarea proiectului de „Reabilitare a străzilor Negru Vodă şi Republicii, de la intersecţia cu strada Poenaru Bordea, până la intersecţia cu strada Petre Zamfirescu”
1.Revenirea la lungimea iniţială a Bulevardului (capătul de la Biserica „Sfântul Nicolae” se va scurta până în dreptul Farmaciei „Saldovin”) şi crearea unei piaţete mărginite de biserică şi Casa de Cultură „Tudor Muşatescu” (vezi imaginile 3 şi 5);
2.Crearea unui sens giratoriu la intersecţia de la Biserica „Sfântul Nicolae” (vezi imaginile 3 şi 5);
3.Scurtarea Bulevardului în capătul de la Bărăţie – „Piatra Craiului”, cu aproximativ 6 metri, pentru punerea în valoare a Turnului Bărăţiei (vezi imaginea 4);
4.Înlocuirea pavajului şi a asfaltului (conform proiectului prezent) cu piatră cubică naturală şi plăci de granit natural (nu compozit);
5.Neutilizarea asfaltului în zona Bulevardului sau a părţii carosabile de pe cele două străzi paralele cu “pastila” pietonală actuală (Republicii şi Negru Vodă);
6.Nivel unitar al esplanadei (acelaşi nivel trotuar-carosabil şi doar delimitare vizuală între trotuar/ pastila pietonală/ carosabil (strada Republicii, Bulevardul „Pardon”, strada Negru Vodă);
7.Fără spaţii de parcare (strada Republicii, Bulevardul „Pardon”, strada Negru Vodă);
8.Montarea de picheţi cu acţionare electrică pentru blocarea capetelor bulevardului când se doreşte aceasta, pentru transformarea lui în zonă total pietonală;
9.Marcarea zonei de intrare în Grădina Publică (vezi imaginea 6 – prezentare Alexandru Cotoanţă);
10.Pe pastila bulevardului – realizarea unui motiv unitar ornamental din plăci de granit natural şi piatră cubică naturală;
11.Toate lucrările să fie făcute şi să fie garantate să reziste la trafic greu pentru eventualul acces al maşinilor de pompieri, betoniere, etc.
Împreună cu echipa de specialişti, dispuşi să acorde sprijin la proiectare, A.S.C.M. vă va sta la dispoziţie cu o documentaţie tehnică separată (realizată în conformitate cu ideile expuse mai sus, identificate de membrii arhitecţi), documentaţie care ar putea fi prezentată ca variantă a proiectului existent, spre analiză şi comparaţie, în faţa autorităţilor competente) sau care poate fi complementară documentaţiei existente (Proiect nr.1/2019 – Conteh Barengott).
Vă rugăm să aveţi în vedere verificarea stadiului reţelei de canalizare din zona lucrărilor şi realizarea înlocuirii sau reparaţiilor, dacă necesită acest lucru. Dorim evitarea lucrărilor neprevăzute după finalizarea amenajării.
În speranţa că ideile noastre vor fi de ajutor,
Cu stimă,
Preşedinte Ioan NEACŞU