Magda BĂNCESCU
Anul se încheie cu un cadou aşteptat de operatorul Financiar Urban de la partenerul său, Primăria Câmpulung, care din nou face dovada că ţine cu privatul, nu cu omul de rând. Nu-i nimic, peste cinci luni sunt alegeri, moment în care ne-am dori să vă amintiţi cum am fost buzunăriţi, în acest mandat, pentru salariile din Primărie şi obligaţiile Primăriei faţă de afacerişti îmbogăţiţi din banul public. Oamenii lui Liviu Ţâroiu din Consiliul Local au ridicat mâna pentru creşterea taxei de gunoi cu aproape 20%, de la un an la altul, fără să le pese de consecinţe, având impresia că toţi trăiesc din lefuri de bugetari. O spunem din nou: să sperăm că acesta a fost ultimul mandat pentru majoritatea aleşilor cu atitudine de „linge-blide”, despre care umblă o vorbă în folclorul local că, acum trei ani, când s-au pus în slujba firmei de gunoi, s-au vândut pe un cozonac şi o sticlă de vin. O mică atenţie pentru mâna ridicată în duşmănia cetăţeanului, nevoit să contribuie la prosperitatea privatului din domeniul salubrităţii, care n-a făcut nicio brânză când Edilul l-a uşuit cu gunoiul de pe factura sa.
În anul în care Financiar Urban a fost lăsată să se descurce singură cu încasarea, abia dacă adunase 16.000 de plătitori, căci lumea n-a dat buluc la casieriile sale, pentru contracte. În schimb, de când Primăria a devenit încasatorul lui Financiar Urban, Liviu Ţâroiu raportează 25.500 de plătitori! Şi zice că nu i-a depistat pe toţi, care ar trebui să fie 30.000! Iată, deci, ce favor uriaş a făcut Primăria acestui SRL care duduie graţie relaţiei cu statul: o dată, scoţând abonaţii şi din gaură de şarpe, chiar şi cu ameninţări, după cum recunoaşte însuşi primarul, a doua oară, mărindu-ne în fiecare an taxa de gunoi! Firma prosperă şi omul pierde, din cauza unor autorităţi care nu duc niciodată lipsă de scuze, justificări şi apărări la adresa colaboratorului.
Două au fost motivele declarate pentru forţarea câmpulungenilor să scoată mai mulţi bani din buzunar. Unu: o aşa-zisă taxă pe economia circulară, imputată pentru nerealizările în materie de protecţie a mediului ale Primăriei, de 80 de lei pe tonă, pe care Executivul a refuzat s-o suporte din bugetul local, care, până la urmă, tot din banii noştri este construit. Aşa că va fi imputată individual, prin săltarea tarifului la 9,50 lei. Doi: raportarea de către Financiar Urban, deloc curios, în anul în care am început să plătim în funcţie de greutatea tomberoanelor, a unor cantităţi parcă ireale, în comparaţie cu cât colecta când eram taxaţi per cap de „generator de gunoi”.
Liviu Ţâroiu susţine că şi el a intrat la bănuieli că-l fentează operatorul, care comunică ridicarea de gunoi cu nemiluita, pentru a scoate mai mulţi bani de la beneficiarul serviciilor sale. Şi va scoate, cu certitudine, căci învoiala pe 2020 s-a făcut la cantităţile calculate de Financiar Urban, supervizate de oamenii primarului. Care, când a sesizat că pierde controlul asupra tonajului lunar transmis de privat, zice că a pus însoţitor pe maşina de gunoi şi om care să verifice pe rampă cântărirea electronică. Şi că a făcut monitorizarea GPS a tuturor mijloacelor de colectare. Însă supraveghetorii muncitorilor lui Văsâi sunt tot oameni, supuşi ispitei, şi nu le cădea gura să confirme cifrele partenerului privat.
În afara cantităţilor a căror creştere, în 2019, faţă de 2018, n-are cum să nu ne dea de gândit că e ceva putred la mijloc, la fel de suspectă este provenienţa suplimentului enorm. Nu s-a ferit s-o exprime public nici primarul, care susţine că a avut o teamă că surplusul este gunoi adus din afara Câmpulungului. Adică ce se ridică din comune s-ar putea să fie decontat în sarcina municipiului. După cum şi pe teritoriul municipiului au loc astfel de reglări nefericite: de la societăţile comerciale, firma colectează mult mai mult gunoi, pe care îl decontează în sarcina persoanelor fizice. Vom prezenta în această ediţie, într-un articol separat, cazul restaurantelor care organizează nunţi, evenimente generatoare de gunoi, peste contractele cu societatea de salubritate. Care îşi recuperează banii de la noi ceilalţi. „Nu la cântărire mă păcăleşte. De unde colectează mă păcăleşte.”, este convins Ţâroiu, care, la rândul lui, păcăleşte câmpulungenii să dea un tarif majorat substanţial.
Sunt şi situaţii de protejare a unor întreprinzători cu afaceri temporare, dar bănoase la Câmpulung, pe care le recunoaşte şi primarul. Cazul Palmyra Events care… ba plăteşte cât gunoi i se ridică, ba nu este nicio problemă că „am pierdut 50 de tone de Zilele Câmpulungului”, conform zicerilor edilului şef. Bineînţeles că nu este nicio problemă, căci pierderea este recuperată de la oamenii locului. Care nu sunt jupuiţi de Primărie, după cum se apără Ţâroiu, aluzie la faptul că Primăria vrea să-i „rupă” pe patronii locali de nunţi, în schimb ce bişniţarii ocazionali de Zilele Municipiului şi de la târgurile bulevardiere de peste an nu plătesc cât şi cum ar trebui.
De când Financiar Urban are serviciul de încasare asigurat de Primărie, o duce mai bine ca atunci când făcea casă bună cu Edilul. Edilul o ajuta la recuperarea restanţelor la gunoi, prin debranşările din motiv de neplată a apei, însă Primăria are metode mult mai eficiente şi mai convingătoare de a-i face pe cetăţeni să-şi onoreze obligaţiile. Nu poţi obţine nimic de la Primărie dacă nu eşti la zi inclusiv cu această dandana vărsată în contul firmei lui Gheorghe Văsâi. Ce ne face Primăria nouă nu e altceva decât… o mizerie.