Cazul „Omida păroasă atacă” tinde să imprime, în folclorul local, denumirea păţaniei suferite de novicele şef al Spaţiilor Verzi întregului său mandat, care se va sfârşi în doi ani, prin pensionarea beneficiarului unei funcţii călduţe şi foarte bine plătite la stat. Ion Ciortan, aflat în gol de lucru în anii dinaintea pensionării, a câştigat, graţie calităţii sale de membru de partid – acelaşi partid din care face parte şi Liviu Ţâroiu -, un post bun la stat, cu remuneraţie de belfer, care îi asigură o pensie mulţumitoare. Acest personaj tern, care, cu ani în urmă, în mandatul 2000-2004, a avut o trecere pasageră prin Consiliul Local, înlocuind un coleg demisionar, s-a crezut suficient de bun încât să conducă Serviciul Public Administrarea Domeniului Public şi Privat Câmpulung. Slavă Domnului că a fost mai pe placul lui Liviu Ţâroiu fostul său colaborator din sfera privată, Bogdan Pătru, care, de bine, de rău, tot îi mai fugăreşte prin oraş pe subalternii învăţaţi să stea. Căci dacă PSD-iştii l-ar fi susţinut pe Ion Ciortan, depăşit de smotocirea unor tufe şi stropirea lor cu substanţe antiparaziţi, conform avertizărilor Ministerului Agriculturii, omida păroasă ciofăia şi castanii din Grădina Publică. De vină nu este acest om care nu poate mai mult, ci Liviu Ţâroiu, adeptul “tinerilor” în rândul colaboratorilor săi. Atât de mult îi plac tinerii, încât s-a înconjurat numai de bătrâiori şi la Primărie, şi în afara ei. Ciortan este unul dintre ei, iar motivul pentru care vi-l readucem în actualitate îl constituie cea mai proaspătă misiune a Spaţiilor Verzi: căsăpirea celor două sălcii şi a unui pin din faţa Industrialului de jos, care incomodau în tabloul proaspetei renovări pe cale să se încheie.
Tot ce-a fost verde a dispărut din curtea Industrialului de jos. A rămas gardul viu afectat de invazia omizii păroase
Obsesia arborilor bătrâni, care riscă să doboare investiţii şi oameni, un fals pretext pentru a ciopârţi puţinul spaţiu verde din oraş, a lovit şi Colegiul Tehnic, clădirea din Negru Vodă, aflată în proces de modernizare, în cadrul unui proiect finanţat prin P.N.D.L. Şi în acest caz, certificatul de naştere al celor două sălcii care străjuiau intrarea în instituţie şi faţada principală a stat la baza deciziei absurde de a le elimina din peisaj. Oricum, crezul care funcţionează în cazul privaţilor care distrug verdeaţa crescută în zeci de ani, fie conifere, fie tui, guvernează şi activitatea statului, obligat să asigure un minim de 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor, conform recomandărilor UE.
Miercuri dimineaţă, ADP, prin serviciul responsabil de spaţiile verzi ale municipiului, a îndeplinit sarcina degajării curţii de la strada principală de arborii existenţi: două sălcii şi un pin, mărunţiţi şi încărcaţi în tractorul care dădea pe afară de crengi. Ţi se rupea sufletul la vederea prăpădului din curtea şcolii, a cărei conducere, cel mai probabil, a încuviinţat măsura, posibil din acelaşi considerent împărtăşit de administraţia locală: ce e verde trebuie să dispară dacă eclipsează un perete făţuit şi plătit cu bani grei. Păi, votantul cum vede frumuseţe de construcţie împrospătată după decenii bune, dacă e mascată de frunzişul abundent? De care avem şansa să scăpăm dând vina pe el că e bătrân şi periculos!
Consemnăm, aşadar, o nouă „realizare” a Serviciului Întreţinere Spaţii Verzi şi Salubritate, condus de seniorul Ion Ciortan, care, de data aceasta, suntem convinşi că a executat un ordin al superiorului Ţâroiu, înţeles cu directoarea şcolii să taie pomii din curte. Serviciul „Distrugere” Spaţii Verzi, până acum, n-a arătat preocupări de întreţinere, doar de sluţire prin ciopârţirea violentă, primăvara, şi lăsarea lui pradă paraziţilor, vara, deşi eşti avertizat că toată ţara se confruntă cu un fenomen dăunător plantelor şi arbuştilor ornamentali. În subordinea lui Ciortan funcţionează două formaţii de lucru, Spaţii Verzi, cu 32 de inşi, şi Salubritate, cu 22 de inşi.
N-are Câmpulungul 32 de boschete în centru, câte unul pentru fiecare salariat al Spaţiilor Verzi, pus să-l scuture de omizi, procedeu obligatoriu de parcurs, înainte de aplicarea tratamentului. În condiţiile în care numărul angajaţilor îl depăşeşte pe cel al tufelor ornamentale, căci „buricul târgului” suferă serios din lipsa verdeţii, a fost nevoie să fie împinşi de la spate ca să salveze buxuşi, tui şi gard verde, care mai îndulcesc puţin griul turnat din belşug în inima Câmpulungului. Dacă serviciul responsabil de aplicarea prevederilor buletinului de avertizare transmis din primăvară de Autoritatea Naţională Fitosanitară făcea tratamentele din vreme, invazia omizii păroase era oprită la timp. Bine că se mişcă şi acum, cu întârzierea specifică obosiţilor de la stat! Bine că nu le-a trecut prin cap să se pună cu drujbele pe spaţiul afectat de paraziţi. Care, în proporţie de peste 90%, are şanse de regenerare, dacă tufişurile sunt scuturate vârtos, ca să cadă omizile şi larvele lor, şi stropite cu substanţele comunicate de instituţia Ministerului Agriculturii. Tragem nădejde că în cei 90% şi peste intră şi anemicul gard fost viu din curtea fostului Liceu de Fete, care a supravieţuit măcelului de zilele trecute. După retezarea sălciilor, se văd în toată „splendoarea”, de la stradă, tufele maronii, care nu dau semne de înmugurire, precum suratele lor de la Primărie în jos, spre piaţă. „E.M.”