Hotărârea magistratului de la Tribunalul Argeş, care tranşează cazul „Mausoleul Mateiaş”, depinde de expertiza comandată unui specialist la termenul din luna mai, al cărui raport trebuia să ajungă la instanţă cu cel puţin zece zile înainte de următoarea şedinţă de judecată. Nu s-a întâmplat aşa, probabil, din cauza volumului însemnat de documente ce trebuiau studiate. Mai cu seamă că actele de proprietate le lipsesc tuturor părţilor implicate în proces. Prin urmare, pe 20 iunie 2019, expertului i s-a dat un răgaz mai lung, care include vacanţa judecătorească, pentru a finaliza lucrarea. Pe 26 septembrie 2019, când reclamanţii şi pârâţii se vor reîntâlni la tribunal, şi aceştia, şi judecătorul vor fi edificaţi în privinţa terenurilor pentru care se luptă în instanţă. Procesul pentru pământurile Mausoleului, şi de lângă, şi de dedesubt, şi din faţă, şi din spate, a înverşunat instituţii, şefi de administraţii şi persoane particulare, fiecare cu revendicările sale. Ţâroiu şi Boncoi, ca reprezentanţi ai primăriilor combatante, se ciondănesc, în lipsă de ocupaţie, pe seama fâneţei care înconjoară edificiul istoric şi a terenului de sub monument. Familia Solomon, acceptată în procesul dintre administraţiile locale, solicită „terasa de paradă” sau parcarea, ca făcând parte dintr-o succesiune de familie, pentru care nu i s-a recunoscut, deocamdată, dreptul de moştenitor urmaşului proprietar în vecinătate. Iar Muzeul Municipal şi directorul Alexandru Oprea îşi apără dreptul de administratori ai unor imobile care, moral, se cuvin a fi recunoscute ca aparţinând municipiului, nu unei comune care n-are ce face cu ele. Căci n-are oameni pregătiţi pentru gestionarea unei activităţi cu funcţie istorică şi culturală, nu numai financiară. Doar dacă rămân valabile bănuielile declanşate de iniţierea procesului, cum că Primăria Valea Mare Pravăţ face jocurile judeţului, pentru a obţine în patrimoniu complexul monumental.
Tribunalul a apelat la un expert care va stabili cine şi ce are la Mausoleul Mateiaş
Hâra primarului de la Valea Mare Pravăţ cu municipalitatea s-a concretizat într-o acţiune în instanţă împotriva Câmpulungului, culmea, de când primar este un coleg de-al său de partid. A stat cuminţel cât edil şef a fost Călin Andrei, în faţa căruia n-a cutezat să ridice pretenţii de proprietate, decât verbal, în schimb, pe Liviu Ţâroiu l-a chemat la judecată. Iar de aici suspiciunea că, de fapt, cei doi primari sunt înţeleşi ca să-l ajute pe omul de afaceri din zonă să obţină parcarea. Mai ales că acesta se află în posesia unei expertize, care atestă că cei 2.888 mp care îi lipsesc din moştenirea primită de la tată se suprapun terasei de defilare, în absenţa căreia ar fi imposibile şi vizitele la mausoleu, şi ceremonialurile militare de peste an.
La nivel declarativ, tămbălăul în instanţă, care nu le face cinste celor doi şefi de administraţii, a pornit de la o hotărâre a Consiliului Local Câmpulung, din ianuarie 2018, prin care s-a trecut în domeniul public al municipiului terenul de la Mateiaş: 14.544 mp (1.820 mp, teren sub construcţii, şi 12.724 mp, fâneţe). În plus, primarul de la Valea Mare Pravăţ s-a trezit să pună la îndoială şi o Hotărâre de Guvern de prin 2002, care atestă că terenurile aferente Mausoleului Mateiaş şi Casei Memoriale „George Topârceanu”, 3.000 mp, respectiv 1.500 mp, sunt ale oraşului.
Cine şi ce are la Mateiaş trebuie să lămurească expertul Ionel Drăguţ, însărcinat cu această responsabilitate de judecătorul de la Tribunalul Argeş, la termenul din 9 mai 2019. Atunci a fost admisă, pentru reclamanţii Comuna Valea Mare Pravăţ, reprezentată de primarul Ion Boncoi, şi Cătălin Solomon, intrat în proces împreună cu mama şi surorile sale, proba cu expertiză tehnică, specialitatea topometrie. În primul rând, expertului i s-a solicitat să identifice şi să transpună în teren cei 14.544 mp, pe care municipiul şi i-a trecut oficial, prin hotărâre de Consiliu, în domeniul public. Tot pe el a picat sarcina de a preciza pe raza cărei unităţi administrativ-teritoriale se află acest teren şi dacă există act primar de proprietate cu privire la imobilul în discuţie. În privinţa localizării celor 14.544 mp, nici autorităţile de la Câmpulung nu precizează exact unde sunt poziţionaţi, doar că fac parte din extravilanul comunei Valea Mare Pravăţ.
Prin urmare, a rămas ca expertul desemnat de instanţă să lămurească pe toată lumea. Tot acestuia i se cere „să identifice, în măsura în care este posibil, suprafaţa de 3.000 mp, prevăzută în Hotărârea de Consiliu Local nr.72/23.09.1999 şi care se regăseşte şi în Hotărârea de Guvern nr.447/16.05.2002.” Şi nu numai să identifice, ci şi să răspundă, prin concluziile sale, la pretenţiile părţilor vizavi de cei 3.000 mp. Asta pentru că Primăria Câmpulung este de părere că suprafaţa cu pricina este parcarea Mausoleului. La fel consideră şi omul de afaceri, care o revendică pentru el. Nu le împărtăşeşte opinia Primăria Valea Mare Pravăţ, după care cei 3.000 mp din H.G.-ul de acum 17 ani n-au legătură cu parcarea, ci se regăsesc sub clădire şi sub trepte.
Iţele a căror descâlcire reprezintă misiunea expertului cooptat în litigiul de la Piteşti au generat şi alte cerinţe ale instanţei, care vrea să fie lămurită „dacă această suprafaţă de teren (n.r. cei 3.000 mp) reprezintă suprafaţa de sub construcţia Mausoleului, pe raza cărei unităţi administrativ-teritoriale se află şi dacă această suprafaţă de 3.000 mp este inclusă şi în cei 14.544 mp din H.C.L nr.4/31.01.2018.” Hotărârea pe care, în mod normal, ar fi trebuit s-o atace în contencios administrativ Prefectura Argeş, dar prefectul a declinat sarcina în favoarea lui Boncoi.
Munca de documentare a specialistului se extinde şi la proprietăţile deţinute de membrii familiei Solomon, şi anume: „Să se identifice terenurile din actele de proprietate ale reclamanţilor persoane fizice, respectiv suprafaţa de 19.300 mp din certificatul de moştenitor nr. (…)/1985, precum şi din actul de partaj voluntar nr.(…)/04.05.1994; să se identifice şi suprafaţa din certificatul de moştenitor nr.(…)/09.04.2014 şi din actul de lichidare al regimului matrimonial nr.(…)/09.04.2014 şi să precizeze dacă face parte din suprafaţa de 19.300 mp din actul de partaj voluntar; să se precizeze dacă a rămas o diferenţă de teren dintre suprafaţa de 19.300 mp din actul de partaj voluntar (…) şi cea din certificatul de moştenitor (…), iar în ipoteza în care există, să o identifice şi să precizeze care este diferenţa.” Vă amintim că persoanele particulare alăturate disputei dintre cele două primării insistă pe o diferenţă de 2.888 mp.
Mai mult decât atât, litigiul ia în calcul şi posibilitatea unei suprapuneri – dar asta trebuie să clarifice tot specialistul angajat de instanţă – a celor 14.544 mp, trecuţi în domeniul municipiului, şi proprietatea familiei respective, de 19.300 mp. Expertul nu s-a putut încadra cu finalizarea raportului impus în mai până la următorul termen, din iunie, aşa că are la dispoziţie întreaga vară pentru a cerceta cine, ce are şi unde are într-o zonă stropită cu sânge, în Primul Război Mondial, dar şi de sudoare, atât în timpul construcţiei Mausoleului, cât şi al extinderii sale, inclusiv cu parcarea, momente în care Valea Mare Pravăţ n-a avut nicio contribuţie. M.B.