Două controale ale comisarilor argeşeni ai Gărzii de Mediu au avut loc în acest an la depozitul de deşeuri abandonat de moldoveanul Vasile Tofan pe fosta platformă ARO. Primul, în luna februarie, al doilea, în luna mai, după cum a fost anunţat într-un răspuns al ministrului Graţiela Gavrilescu la o solicitare de informaţii transmisă acesteia de unul dintre parlamentarii de Argeş. Şefa Ministerului Mediului confirmă starea de degradare a halei, despre care ziarul nostru a relatat cu insistenţă, în cei aproape şase ani trecuţi de la incendiul din 2 octombrie 2013, că reprezintă un pericol uriaş pentru lumea din zonă. Şi nu numai pentru locuitorii de pe Traian ori angajaţii companiilor de pe platforma deţinută de Landmark Management, dar ei sunt cei mai expuşi riscurilor de îmbolnăvire, din cauza inhalării vaporilor emanaţi de reziduurile care au corodat recipientele neridicate cu anii. Ministerul Mediului confirmă ceea ce redactorii noştri repetă de atâta amar de vreme: plouă în spaţiul cu acoperişul distrus, apa antrenând în scurgerea ei otrăvurile depozitate haotic şi cât Tofan era în activitate la Câmpulung.
De şase ani, câţi au trecut de la incendiu, autorităţile se roagă de Tofan să repare hala
Controlul din 13 februarie 2019, întreprins de Ministerul Mediului, prin Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Argeş, a urmărit verificarea modului în care se respectă legislaţia specifică prin depozitarea deşeurilor în incinta proprietate a companiei bucureştene Landmark Management. Viceprim-ministrul Graţiela Leocadia Gavrilescu, ministru al Mediului, rezumă în comunicarea sa, destinată deputatului Dănuţ Bica, situaţia constatată de comisarii Gărzii de Mediu. Şi anume: „Spaţiul de depozitare a deşeurilor periculoase şi nepericuloase – clădirea -, gestionate de SC Global Eco Center SRL, la punctul de lucru din incinta SC Landmark Management SRL, este asigurat, căile de acces în interiorul clădirii fiind prevăzute cu porţi metalice închise cu lacăte. Ferestrele clădirii sunt prevăzute cu plase din sârmă, deasupra acestora fiind aplicate folii din plastic, având rol de protecţie împotriva intemperiilor. Recipientele (butoaie metalice şi din plastic, cuburi IBC, etc.), în care sunt colectate deşeurile, în mare parte, nu mai sunt prevăzute cu etichete de identificare a deşeurilor sau acestea sunt deteriorate. Acoperişul clădirii prezintă zone cu infiltraţii ale apei provenite din precipitaţii, luminatoarele aferente acoperişului sunt în proporţie de 70% deteriorate prin spargerea geamurilor, făcând posibilă pătrunderea în clădire a apei provenite din intemperii, aceasta acumulându-se şi băltind pe pavimentul din beton al clădirii.”, cităm din informarea ministrului Mediului, care prezintă o realitate uşor îndulcită.
Comisarii de mediu au primit de la împuternicitul operatorului economic un document din care reiese că, la 31 decembrie 2018, în hală era depozitată o cantitate de 1.656,28 tone de deşeuri, din care 256,7 tone, deşeuri nepericuloase. Lucrătorii statului au făcut fotografii şi au impus să se repare, în regim de urgenţă, acoperişul clădirii, să se eticheteze ori să se refacă etichetele aplicate pe ambalajele deşeurilor şi să se transmită lunar către Garda de Mediu Argeş situaţia gestiunii reziduurilor rămase pe proprietatea Landmark Management. M.B.