Autorităţile mută ursul de la Bughea de Sus. Sperăm că nu la Bughea de Jos, ai cărei locuitori au contabilizat vreo zece exemplare, care ar da târcoale bătăturilor cu lighioane ale sătenilor. Şi nici la Lereşti, Dâmbovicioara, Rucăr, Stoeneşti, Schitu Goleşti ori Vlădeşti, unde lumea a sesizat atacuri repetate ale sălbăticiunilor în gospodăriile lor „văduvite” de miei, porci, capre, brânză, miere şi dulceţuri. Şi câmpulungenii s-au alăturat păgubiţilor din Muscel bântuiţi de urşii flămânzi, care ştiu că găsesc uşor de-ale gurii în aşezările omeneşti, nu în afundul codrului, părăsit în favoarea poieţilor şi grajdurilor rurale ori urbane. Deşi mai vocali s-au manifestat bughenii de jos, mai cu seamă după ce jivina l-a lăsat pe un cetăţean fără „Ghiţă”, ajuns la 150 de kilograme, vecinii de la Bughea de Sus primesc veşti de la Prefectură. Instituţie care are impresia că acelaşi urs umblă şi la Bughea de Sus, şi la Bughea de Jos, şi pe Poligonului, în Câmpulung, o stradă cu mai multe stupine în curţile orăşenilor, care au deviat traseul orătaniei ce hălăduieşte pe Măgura. Nu l-au mai simţit lereştenii din Voineşti, în schimb, s-au transformat în pândaci câmpulungenii din vecinătatea bazinului de apă, cu producţia de miere afectată de pofticiosul care strâmbă din nas la carne când are de ales.
Mutarea unui singur urs, o măsură cu efectul unei frecţii la picior de lemn
Cele mai proaspete adrese ale primarului Nicolae Tarbă, care luptă cu urşii, ca toţi colegii săi, cu snopul de hârtii înaintate la judeţ, care, la rândul său, trimite alte hârtii la centru, au beneficiat de un răspuns din partea Prefecturii. Şeful administraţiei publice locale i-a scris prefectului pe 7 şi 11 iunie 2019, perioadă în care colegul Cojocaru era să rămână şi el fără şuncă şi cârnaţi de Crăciun, dacă ursul izbutea să ajungă la porcii viceprimarului. Iar subprefectul Adrian Dumitru Bughiu, zis „Baghera”, din tinereţea sa peremistă, i-a răspuns pe 20 iunie. Veştile sunt „de bine”. Adică se mută ursul plimbăreţ pe DJ-ul comunal, care n-ar fi singurul, după cum reclamă bughenii, care au numărat vreo zece „bucăţi”, după zonele în care s-au produs pagubele ori i-au sesizat prezenţa.
„La adresele dumneavoastră nr.(…), prin care sesizaţi prezenţa urşilor în gospodăriile din localitate, vă comunicăm: urmare a demersurilor efectuate de instituţiile implicate în soluţionarea acestui aspect şi, implicit, a punctului de vedere favorabil emis de Comisia prevăzută la art.3, alin (2) din Ordinul nr.1169/2017 pentru aprobarea nivelului de intervenţie în cazul speciilor de urs şi lup, în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei în scopul prevenirii unor daune importante, Ministerul Mediului, prin adresa nr.(…), a aprobat relocarea unui exemplar de urs. Astfel, Asociaţia de Vânătoare şi Pescuit „Păpuşa-Leaota”, gestionarul fondului cinegetic din zonă, va proceda, în cel mai scurt timp, la relocarea acestuia.”, precizează scurt subprefectul cu atribuţii pe linie de faună sălbatică.
Dan Manu, în chestiunea urşilor din judeţ: „Eu cred că trebuie luat taurul de coarne cu fermitate”
Despre urşi şi consecinţele traduse inclusiv în pierderi financiare pentru administratorii obiectivelor turistice din Argeş a vorbit şi Dan Manu, preşedintele CJ, în cadrul unei consfătuiri desfăşurate la mijlocul săptămânii trecute, pe tema „Turismul argeşean – prezent şi perspective”. La evenimentul organizat de Consiliul Judeţean şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Argeş au luat parte primari din zona de Nord – Dâmbovicioara, Rucăr, Lereşti, Nucşoara, Arefu şi Corbeni – şi directori ai instituţiilor publice argeşene, reprezentanţi ai agenţiilor de turism şi din industria ospitalieră din Argeş şi trimişi ai Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului.
La aproximativ 2 miliarde de lei vechi se ridică pierderea generată de închiderea Cetăţii Poenari, din cauza urşilor prezenţi în zona Transfăgărăşan – Cetatea Poenari – Vidraru, în afara celei de imagine. Măsura dispusă în luna martie, pentru siguranţa turiştilor, rămâne în vigoare pe mai departe. Preşedintele CJ Argeş a lansat un apel la deţinătorii de agenţii de turism, hoteluri, pensiuni, de a nu mai include în pachetele de servicii vizitarea acestui obiectiv, până la normalizarea situaţiei. „Din păcate, sunt semnale că turiştii şi anumiţi agenţi economici ignoră pericolul reprezentat de prezenţa animalelor sălbatice, riscurile la care se expun astfel putând fi extrem de mari, chiar cu preţul vieţii. Măsura închiderii Cetăţii nu a fost uşoară, Consiliul Judeţean, prin Muzeul Judeţean Argeş, punând mai presus de orice integritatea şi siguranţa turiştilor, asumându-şi pierderile materiale, de aproape 2 miliarde de lei, precum şi de imagine, cauzate de această măsură radicală. Nu discutăm şi nu negociem siguranţa cetăţeanului, cu toate riscurile asumate. Eu cred că trebuie luat taurul de coarne cu fermitate, indiferent de poziţiile contra şi de contrele date de anumite ONG-uri, care susţin partea de animale. O fermitate şi în dialog, şi în promovare, cu focalizare concretă: siguranţa cetăţeanului. Uitaţi-vă câte victime în rândul animalelor domestice au făcut! Uitaţi-vă până la ce nivel au coborât urşii! Vezi Mioveni, vezi Topoloveni, vezi Albota ş.a.m.d. Aşa ceva nu trebuie să fie perpetuat.”, declara, săptămâna trecută, Dan Manu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş. În judeţul nostru, numărul urşilor este de trei ori mai mare decât ar fi normal.
Primarul Dulamă: „Trebuie făcut un echilibru între modul în care trebuie sprijinită creşterea animalelor domestice şi animalele sălbatice”
Invitat la întrunirea pe teme de turism, primarul de la Rucăr, Ionel Dulamă, a povestit cu ce mentalitate se confruntă în localitatea sa. „Sunt foarte mulţi (n.r. urşii) şi cetăţenii vin la noi şi se plâng, dar fondurile de vânătoare iarăşi nu sunt ale noastre.”, spunea acesta. „Nu putem să intervenim. Ni se spune: de ce nu iei măsuri să-i împuşti? Nu pot eu să iau măsura să-i împuşc. Nu poate nici cel de la fondul de vânătoare să facă acest lucru. Sunt animale protejate de lege, dar trebuie făcut un echilibru între modul în care trebuie sprijinită creşterea animalelor domestice în zonă şi animalele sălbatice.”, a pledat acesta cauza rucărenilor la şedinţa de la Consiliul Judeţean. L-au susţinut alţi colegi primari din zone turistice, care au povestit la întrunirea conducerii judeţului cu şefii de administraţii publice locale că s-au trezit oamenii cu ursul în pensiune, situaţie în care cel mai corect este să-i ia acasă ONG-urile şi parlamentarii care au dat legi de protecţie a sălbăticiunilor înmulţite excesiv.
Prezentă la dezbaterea de la Consiliul Judeţean, Cristiana Elena Surdu, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş, informa că: „Există un proiect de ordin de ministru, care se află în dezbatere pentru o perioadă de zece zile, prin care se acordă o cotă de 140 de exemplare de urs şi 97 de lup.” „Pentru judeţul Argeş?”, a întrebat Dan Manu, dezamăgit de şefa de la Mediu, potrivit căreia aceasta este cota pentru întreaga ţară. „Eu credeam că această cifră este numai pentru judeţul Argeş.”, a precizat administratorul unui judeţ cu peste 1.100 de exemplare.
Magda BĂNCESCU