Este soluţia rezonabilă găsită de autorităţile locale în cazul unor câmpulungeni, care au nesocotit prevederile autorizaţiei de construire a unui balcon de 8,88 mp, dar care a ajuns să măsoare 16,99 mp. Într-o ţară dezvoltată şi civilizată, demolarea era singura opţiune în cazul întreprinzătorilor care ignoră legea şi contractele, dar, cum noi trăim în România, sunt acceptate şi, într-un final, legalizate situaţii cum este cea pe care urmează să v-o prezentăm. Intrarea din legalitate, deşi impusă de instanţa de judecată în această speţă, nu s-a produs din prima, întrucât consilierii municipali au decis amânarea votului, până la şedinţa următoare, pentru a adopta o hotărâre privitoare la toţi orăşenii aflaţi în aceeaşi situaţie: construcţii ridicate cu încălcarea menţiunilor din autorizaţia eliberată de Primărie.
După mai bine de zece ani, Primăria constată că balconul are o suprafaţă dublă faţă de cea din autorizaţia de construire
La şedinţa de joi după amiază, aleşilor li s-a propus de către Executivul Primăriei să ia în discuţie şi, evident, să aprobe majorarea suprafeţei concesionate direct, de la 8,88 mp, cât prevedea o hotărâre a Consiliului Local din 31 ianuarie 2008, la 16,99 mp, cât a reieşit la măsurătorile cadastrale. Suprafaţă aferentă unui balcon extins la apartamentul din strada Căpitan Ion Becleanu, nr.5, blocul C8, scara A, apartament 2, parter. Mai mult, consilierii erau solicitaţi să accepte şi prelungirea cu cinci ani a duratei concesiunii directe a celor 16,99 mp, deşi contractul de concesiune şi autorizaţia de construire de acum zece ani au fost pentru jumătate din suprafaţa pe care erau forţaţi s-o voteze, în prezent, aleşii.
Proiectul de hotărâre, pregătit pentru dezbaterea Consiliului Local din ultima zi a lunii februarie, a pornit de la solicitarea Rodicăi Pătran, domiciliată în apartamentul cu balconul extins peste ce prevedea autorizaţia. Toamna trecută, pe 16 noiembrie 2018 mai exact, femeia se adresa Primăriei, ca să-i aprobe diferenţa de teren de sub balcon, în vederea înnoirii contractului de concesiune, care expirase la data de 12 aprilie 2018. Contractul de concesiune, încheiat pe 2 aprilie 2008, a avut o durată de zece ani, la încheierea căreia, primăvara trecută, n-a mai fost prelungit.
Raportul consilierului juridic Mihaela Filipescu menţionează că Rodica şi Ion Pătran au plătit, din 2008 şi până în prezent, redevenţa stabilită prin contractul care a avut la bază Hotărârea Consiliului Local nr.29/31.01.2008. Hotărâre prin care s-a aprobat concesionarea directă a celor 8,88 mp în favoarea familiei Pătran. „Domnul Pătran Ion şi doamna Pătran Rodica, în edificarea balconului extins, nu au respectat autorizaţia de construire nr.57/08.05.2008, astfel că suprafaţa balconului extins construit măsoară 16,99 mp.”, continuă raportul Serviciului Juridic, care le-a înaintat consilierilor propunerea de a introduce în contract şi diferenţa de suprafaţă, pentru ca Primăria să perceapă bani pentru ea.
Argumentele Executivului nu i-au înmuiat pe toţi membrii Comisiilor Buget-Finanţe şi Juridică, prin a căror analiză a trecut solicitarea. „Construcţia a fost ilegală, peste suprafaţa de 8,88 mp, aprobată iniţial.”, „Intrarea în legalitate să se facă pe baza avizelor necesare, conform legii autorizaţiilor în construcţii (inclusiv expertiza tehnică a imobilului) şi cu plata aferentă diferenţei de teren ocupată, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal în vigoare.”, notează doi dintre cei cinci membri ai Comisiei de Buget-Finanţe a Consiliului Local. Reacţii şi la Comisia Juridică, ai cărei componenţi fac următoarele menţiuni: „Nu consider că a construit legal.”, „Extindere ilegală. Discuţii în plen pentru soluţii având în vedere faptul că a trecut o perioadă mare de timp (zece ani).”
Toţi cei aflaţi în situaţia soţilor Pătran vor fi puşi la plată pe ultimii cinci ani, pentru suprafeţele ocupate abuziv
Ce-o fi Executivul – anumite persoane din Executiv, în special cele implicate în procedurile de autorizare – în culpă, dar nici unii membri ai Legislativului nu dau în brânci să facă o treabă ca lumea. „Comisia de Urbanism a fost convocată, a explicat primarul Ţâroiu absenţa de pe material a semnăturilor aleşilor de la Urbanism. Dar nu s-a prezentat nimeni. Comisiile, când sunt convocate, trebuie să fie şi prezente, ca să-şi dea avizul. A doua treabă, vă spun că în spate, dacă vă uitaţi, este o hotărâre judecătorească, în care se prevede intrarea în legalitate.” Aşadar, autorităţile nu prea aveau de ales, chit că, în plen, s-a interpretat drept intrare în legalitate şi dărâmarea extinderii, executate pe diferenţa de teren ocupată ilegal.
Dincolo de acest caz particular, care, cu siguranţă, nu este unicul în oraş, şeful Primăriei a punctat varianta convenabilă a amenzii pentru cei întinşi, fără voie, cu balcoanele sau alte tipuri de construcţii pe pământul municipiului. „Amenzi s-au dat. Sigur s-au dat. Dacă vreţi, vă şi scot câte s-au dat. Dar, până la urmă, le convine să dea 10 milioane sau 20 de milioane (n.r. lei vechi) amendă şi să scape.”, susţine primarul, căruia i se recomandă să meargă pe maximul sancţiunii. Teoretic, un „10.000 lei” n-ar avea cum să nu descurajeze elanul întreprinzătorilor care se servesc din domeniul public fără permisiunea autorităţilor.
Dar când beneficiază de “consultanţă” chiar de la funcţionarii abilitaţi, printre altele, cu depistarea construcţiilor ilegale şi sancţionarea celor care le-au ridicat, este lesne de înţeles că fenomenul nu va avea un final.
„(…) Niciunul, de-a lungul timpului, n-a îndrăznit să construiască ceva fără aprobarea unui om din Primărie. Nu ştiu care. Poate fi unul, pot fi mai mulţi. Acela n-a construit de capul lui, a avut acordul cuiva de aici. Acum, ce facem? O luăm ca atare. În plus, domnul primar atrăgea atenţia şi are dreptate că asta nu se poate face decât printr-o hotărâre judecătorească. Ne judecăm cu ei încă nu ştiu câtă vreme.”, a intuit corect consilierul Nicolae Dumitrescu necesitatea de a rupe, acum, pisica în două. Adică ce s-a construit până acum rămâne aşa, însă, fără a mai tolera abateri de la lege de acum înainte. „Să luăm situaţia existentă, fără să intrăm în complicaţii. Nu face bine nimănui. Şi, în plus, omul acela – probabil că sunt mulţi – n-a făcut de capul lui. Cred că şi dumneavoastră sunteţi convinşi. Cineva de aici, din Primărie, l-a monitorizat.”, a vorbit Dumitrescu despre complicitatea, care n-ar fi dezinteresată, a unora dintre angajaţii instituţiei cu cei ale căror proiecte „înghit” mai mult teren decât prevede autorizaţia.
Varianta demolării pică şi din lipsa unui precedent la Câmpulung, şi din raţiuni de inechitate, punând balcoanele în balanţă cu magherniţele urbane. „Ne ocupăm să le dărâmăm extensiile care, totuşi, arată bine, dar de coteţe n-am terminat, de garaje n-am terminat, nişte urâţenii, nişte mizerii! De acelea nu ne ocupăm. Hai să le dărâmăm la ăştia!”, a pledat Nicolae Dumitrescu pentru soluţia pacifistă a legalizării extinderilor cu tupeu.
Soţii Pătran au aflat, până la acest moment, că aleşii au hotărât să le amâne cererea până la o şedinţă de Consiliu viitoare, pe a cărei ordine de zi se va afla un proiect valabil pentru toate cazurile de balcoane cu supliment ciupit din spaţiul public. Dar până la viitoarea hotărâre de Consiliu, cetăţenii vizaţi de norma ce li se pregăteşte trebuie anunţaţi că au obligaţia de a plăti nu doar pentru ce scrie în contract, ci pentru cât ocupă în realitate din domeniul municipiului. Şi vor plăti nu doar de acum înainte, ci sumele vor fi calculate pe ultimii cinci ani.
„Facem un comunicat public, prin mass-media, că toată lumea trebuie să intre în legalitate. Ne trebuie un arhitect bun – n-avem arhitect şef – ca să facem corecţii la tot ce a rămas… mărunţişuri ici, colo şi cu fiecare bloc să intrăm într-o regulă arhitecturală, fiindcă avem două balcoane extinse, unul neextins ş.a.m.d. Mi-am propus de mult să fac o gândire de acest gen şi să vedem cum arată un bloc care are balcoane în funcţie de ieşirea la fiecare bloc în parte. Să vedem dacă putem să facem o corecţie la tot ce n-am făcut în spate ca lumea.”, a vorbit primarul despre un proiect care sună prea frumos ca să fie adevărat, menit să elimine aspectul bălţat al cartierelor.