În prima săptămână lucrătoare a anului, şefii judeţului s-au arătat la faţă – pentru jurnalişti, doar din profil – la Câmpulung, unde s-a ţinut a doua şedinţă de lucru cu primarii, înainte de votarea bugetului judeţului. Gazetarii, acceptaţi doar la partea politică a întrevederii justificate de dorinţa preşedintelui Manu şi a colegilor săi de la CJ şi partid de a afla cum stau capii administraţiilor locale cu lucrările, s-au mulţumit cu informaţiile transmise de senatorul Valeca, purtătorul veştilor bune şi mai puţin bune. N-am înţeles restricţia impusă la partea administrativă a întâlnirii, unde edilii, în special, cei liberali, au avut una-alta de comentat. Nu cu gura mare, căci primarii, fie ai puterii, fie ai opoziţiei, sunt cuminţei în faţa liderilor argeşeni, de la Consiliul Judeţean ori Prefectură. Delegaţia i-a cuprins, de data aceasta, pe cei de la CJ Argeş, preşedintele Manu şi vicepreşedinta Simona Brătulescu, împreună cu administratorul judeţului, Maria Dinu, cărora li s-a alăturat – de aceea afirmăm că vizita de lucru a avut şi o doză crescută de politic – preşedintele PSD Argeş. Şi doar mesajul acestuia a putut fi recepţionat în integralitatea lui, pentru a fi transmis publicului, căci speech politic fără audienţă… Mai-marele judeţului a acceptat doar un rezumat de final al dezbaterii, pe care l-a îmbrăcat într-un ambalaj extrem de politicos şi de electoral, servit şi cu alte ocazii, cu accent pe echipa pe care o face cu toţi edilii din judeţ, indiferent de coloratura politică, pe interesul cetăţeanului şi pe proiectele adevărate, care ridică localităţile la un standard dorit de toată lumea.
Manu s-a declarat mulţumit de discuţiile purtate la Câmpulung şi n-avea de ce să nu fie mulţumit, căci doar n-are nimeni curaj să-l înfrunte, şi a punctat caracterul constructiv al deplasării în Muscel şi al dialogului cu cei cincisprezece primari. La numărătoarea sa. La numărătoarea jurnaliştilor, au fost doisprezece, dar, pesemne, diferenţa au reprezentat-o trimişii şefilor de primării care n-au putut răspunde convocării preşedintelui CJ. Politicianul de carieră Valeca, prezent la prezidiu din raţiuni electorale, n-a ratat ocazia de a menţiona că în judeţ n-are probleme politice. Şi aşa este, exemplul cel mai grăitor fiind cel al municipiului, unde avem cea mai slabă opoziţie din câte a văzut vreodată politica locală. Care doar urlă până la distrugerea timpanelor de potlogăriile lui Ţâroiu, fără să facă nimic concret, precum sesizarea unor organe de anchetă. Şi nu fac nimic, pentru că sunt la mâna lui Ţâroiu, după cum v-am povestit de curând, dându-vă numai un exemplu dintr-o puzderie de avantaje de care consilierii profită de pe urma funcţiei: locuinţele Primăriei pe care liderul opoziţiei, ca fost preşedinte şi actual membru al Comisiei Sociale, le-a împărţit neamurilor şi membrilor de partid, cu acordul lui Ţâroiu.
Pe aceeaşi linie electorală, Valeca şi-a reafirmat sprijinul pentru judeţul Argeş cât va sta în Parlamentul României. Şi ce mergea cel mai bine în acest context cu sprijinul care a existat pentru toate localităţile din ţară, nu doar pentru Argeş, decât finanţările PNDL, care, în judeţul nostru, s-au ridicat la 740 de miliarde de lei vechi?! Aşa că Valeca a vorbit despre PNDL 2, care nu numai că nu este periclitat de lipsa fondurilor, o idee pe care au încercat opoziţioniştii câmpulungeni s-o inducă ascultătorului, dar alocările rămân în judeţ în totalitatea sumelor aprobate. Adică ce rezultă după organizarea licitaţiilor pentru proiectele acceptate la finanţare nu se întoarce la Ministerul Dezvoltării, ci serveşte altor investiţii aflate în continuarea listei. Dacă Ţâroiu salvează nişte bani la o licitaţie pentru o investiţie plătită prin PNDL, cum are şi el câteva în derulare sau în pregătire, banii aceia nu-i păstrează el, ci alţii mai mari decât el decid către ce lucrări sunt direcţionaţi. Dar vor fi lucrări întreprinse în judeţ, din cele depuse la minister.
Problema lui Liviu Ţâroiu, dacă tot l-am dat ca exemplu, nu sunt fondurile PNDL, care până acum s-au decontat cu rigurozitate, ci riscul de a le pierde – în cazul podului de pe Şoseaua Naţională -, dacă executantul nu deplasează şantierul în zonă. Căci nici în Piaţa Primăriei nu dă pe nimeni pe spate cu spectaculozitatea intervenţiilor ori cu efectivele de lucru consistente, în locul cărora am sesizat o mânuţă de lucrători care produc un bocănit confuz. Deocamdată, n-am remarcat cine ştie ce îngrijorare la şeful Executivului, care, de ochii lumii, a ameninţat de câteva ori cu rezilierea contractului constructorului, care, în afară de podul din vecinătatea Minierului şi Piaţa Primăriei, a prins şi câteva asfaltări frumuşele. Revenind la senatorul Valeca, de la PNDL, un subiect puternic electoral, discursul său s-a mutat la salarii, temă abordată într-o manieră ironică, lovind în nemulţumirea medicilor şi a profesorilor cu retribuţii mărite – în cazul medicilor, şi de patru ori -, dar şi în nemulţumirea angajaţilor din Primării, unde, de asemenea, lefurile au luat-o razna. Remarcându-le în sală pe Violeta Iarca şi Ramona Simion, Valeca a intuit corect că sunt angajate ale Primăriei şi le-a înţepat cu o presupusă nemulţumire legată de creşterea chenzinelor. Uite că, în acest caz, liderul PSD-ist s-a înşelat, căci doamnele din sală sigur nu erau nemulţumite, căci una dintre ele este „mama” bugetelor cu salarii “tunate” până la îngheţarea respiraţiei contribuabilului.
După stăruinţa cu care senatorul le-a cerut primarilor să facă excedentul bugetar să circule, pare-se că primarii noştri n-au umblat la economii în sensul de a le folosi la remuneraţiile subalternilor. Aceste rezerve încremenite cu anii în vistieriile locale, care nu produc nimic decât pânză de păianjen, nu dobânzi, nu lucrări, nu dezvoltare, contravine politicii actualului Guvern de a pune banii în mişcare, insistă Valeca la primari. Plus că riscă să le blocheze Fiscul aceste excedente, care îi împiedică să obţină fonduri de la bugetul de stat. De aceea jelea Liviu Ţâroiu, săptămâna trecută, că nici în 2018 n-a reuşit să topească acest excedent, nici măcar jumătate din ce avea de gând să cheltuiască. Cât despre sancţiunea Finanţelor, greu de crezut că se va întâmpla la Câmpulung, unde economiile sunt împărţite, de ani buni, pe căprării, lucrări propuse şi nefăcute, de care ne-am plictisit găsindu-le în fiecare buget.