Magda BĂNCESCU
Între europarlamentare şi prezidenţiale, USR-PLUS şi candidatul său au pierdut, la Câmpulung, opt procente, căzând brutal de la aproape 20% la nici 12%. Exclus să fie recuperate până la localele de la anul, în condiţiile lipsei totale a unui mesaj adaptat realităţilor câmpulungene şi a unor purtători cu notorietate ai acestui mesaj în spaţiul public. Nu mai ţine tactica agresării electoratului cu pliante, acceptate de trecători din politeţe, pe care nu le citeşte nimeni. E obligatoriu pentru partidele politice să ofere votanţilor un om cunoscut şi apreciat, de preferat, realizat, ca să nu întreţină folclorul potrivit căruia „a venit la furat”. Deşi tot o vorbă din bătrâni a aşezat „cinstit” în context cu „săracul”, iar „hoţul” l-a alăturat „bogatului”. Sau să avem un om care s-a remarcat prin munca sa dedicată adevărului, dreptăţii şi respectului pentru oameni, care să inspire alegătorilor încrederea că banii lor sunt pe mâini bune. Ne-am bucurat enorm să auzim că Elena Lasconi s-a decis să candideze şi că avem şansa să votăm un intelectual. Un om care, prin prisma profesiei, luptă pentru ce e corect şi care – lucru care ar trebui să conteze pentru toţi cotizanţii la un buget vânturat iresponsabil – nu este în cârdăşie cu afaceriştii aceştia care prosperă mână în mână cu primarul. La anul, avem şansa de a aşeza un om cult în fruntea Câmpulungului, măcar să ne scutim auzul de „dăncileza” vorbită şi la vârful Primăriei, şi în Consiliu, şi de putere, şi de opoziţie.
Până se vor decide câmpulungenii dacă vor trimite acasă grămada asta nefericită de politicieni care calcă în picioare banul public, Limba română şi consideraţia pentru oraş şi locuitori, să aruncăm un ochi peste „brânza” făcută de ceea ce la europarlamentare se prefigura o alternativă la PSD şi PNL. E drept că electoratul se comportă diferit la alegerile prezidenţiale, parlamentare şi locale, dar rezultatul obţinut la un scrutin este important pentru următorul, impunând altă abordare, altă strategie, altă mobilizare. Cum şi dacă se va mobiliza un USR fleşcăit în primul tur al alegerilor pentru preşedintele ţării, după spectacolul de la europarlamentare, vom vedea.
Şi la Câmpulung, şi în Muscel, omul Alianţei PLUS a coborât o treaptă, ieşind în afara podiumului, în favoarea lui Mircea Diaconu, care, pe aproape întreg teritoriul din Nordul judeţului, s-a poziţionat pe trei, după PNL ori PSD. Excepţie a făcut localitatea sa de baştină, Vlădeşti, care i-a oferit victoria de onoare, cu aproape 35%, având-o în ceafă, la distanţă de patru procente, pe Viorica Dăncilă, şi la foarte mare distanţă, de 15 procente, pe Klaus Iohannis. Şi-a mai fost o excepţie, la Godeni, unde Mircea Diaconu, cu aproape 29%, a fost atât de aproape de favorita alegătorilor lui Pădureanu, care i-au acordat PSD-istei puţin peste 32% din voturi. În rest, cunoaşteţi ierarhia: Dăncilă, câştigătoare în 17 localităţi, Iohannis, în 9, 10 cu Câmpulungul. Locul trei i-a revenit independentului susţinut de Pro România şi ALDE, în 22 de localităţi rurale muscelene. În cinci comune, Diaconu a ieşit mai bine sau mai rău: Vlădeşti şi Godeni, unde a fost primul, respectiv al doilea, Stoeneşti, Rucăr şi Davideşti, care l-au coborât pe patru. Dar unde Diaconu l-a învins pe Barna, diferenţa a fost categorică, scorul musceleanului fiind de trei-patru ori mai mare.
Dacă omul USR-ului, excepţional, a săltat peste 10%, în schimb, în cazul lui Diaconu, excepţia a reprezentat-o plasarea acestuia sub zece procente. N-au existat decât patru astfel de situaţii: Bughea de Sus, Davideşti, Ţiţeşti şi Vultureşti, unde votul s-a limitat la 8-9%. În restul Muscelului, fostul europarlamentar s-a dus către 18-19%, chiar 20%, cei mai mulţi susţinători, în afara Vlădeştiului şi Godeniului, avându-i la Albeştii de Muscel, Berevoeşti, Bughea de Jos, Poienarii de Muscel şi Mioarele. 20% dintre măţăuani l-au votat pe Mircea Diaconu.
Rezultat neatins de Barna, care a colectat procente pe MINUS, în comparaţie cu performanţele PLUS din primăvară. După cum relatam mai înainte, au fost rare situaţiile în care a reuşit depăşirea pragului de 10%, care, în urmă cu şase luni, n-a constituit un obstacol de netrecut. Nu în zece comune, plus alte două în care a fost foarte aproape de acest rezultat bun pentru o alianţă politică nouă. Care n-a crescut, dimpotrivă. Cel mai bun scor pentru USR-işti l-a produs Stoeneşti, unde se poartă o campanie furibundă pe Facebook împotriva actualei administraţii locale PSD-iste. În primăvară, Stoeneştiul lui Paul Marin a reprezentat cel mai bun rezultat în Muscel pentru Barna – Cioloş, cu peste 18%, întrecând Dârmăneştiul lui Ciolan, unde a înregistrat 15%. Iar în toamnă, tot această localitate “a spălat ruşinea” USR în Muscel, cu aproape 17%. Un rezultat singular, de care s-au apropiat timid Rucăr, Dâmbovicioara şi Stâlpeni. În comuna lui Dulamă, s-a menţinut, la prezidenţiale, procentul de 13% şi un pic de la europarlamentare. La Dâmbovicioara, cu 11 procente şi jumătate scoase de Barna, a fost o idee mai bine ca în primăvară, graţie numărului mai mare de turişti aflaţi în această perioadă la munte. Electoratul de la Stâlpeni a păstrat trendul de la europarlamentare, cu 10 procente acordate candidatului USR-PLUS.
La atât s-a limitat isprava USR la prezidenţiale, când performanţe de 8-9% au fost rarităţi. Nu şi la Euro 2019, când, în foarte puţine localităţi, partidul a ratat locul trei. Să nu trecem uşor peste speţa „Dârmăneşti”, unde cafteala lui Ciolan cu USR-iştii s-a răsfrânt şi asupra votului din luna mai, care a propulsat formaţiunea „agresorilor” primarului la jumătate din voturile PSD-ului. Miza votului din toamnă – coana Viorica preşedintă – le-a şters alegătorilor din memorie cine a dat, cine a încasat, retrogradându-l pe Barna la un sfert din procentul social-democratei.