Magda BĂNCESCU
Campania de spoieli a Primăriei, pe milioane de lei, continuă cu cele patru case vechi, despre care v-am povestit în ultimele două ediţii ale ziarului. Dacă printre dumneavoastră se găsesc susţinători entuziaşti ai planurilor actualului primar, tentaţi, în contextul recentelor ambiţii imobiliare, să spună: „Bun primar Ţâroiu ăsta!”, noi suntem de vină pentru inducerea cetăţenilor în eroare. Asta pentru că şi noi am fost păcăliţi de titulaturi mincinoase precum „Consolidare şi reabilitare exterioară”, cum sunt denumite cele patru investiţii în case martore a cel puţin un secol de istorie a Câmpulungului. Toate sunt clădiri de patrimoniu, dintre care una cu regim de monument istoric. Când proiectul începe cu „consolidare”, te gândeşti la o cronologie firească a intervenţiilor aplicate de Primărie pentru aceste conace şubrezite de vreme şi vremuri. Care, obligatoriu, au nevoie să le fie asigurată rezistenţa, dacă vrem ca urmaşii noştri să se bucure, vizual, de ele. Primăria a plătit un expert tehnic, care a stabilit ce hibe au vilele a căror trăinicie a avut de suferit din cauza infiltraţiilor ploilor, a lipsei încălzirii şi, în general, a întreţinerii de care autorităţile erau responsabile, în calitate de administrator al averii municipiului.
Concluziile expertului, care insistă pe necesitatea rezolvării problemelor de durabilitate a construcţiilor, sunt amânate în favoarea unor interese de natură electorală. Adică Primăria începe, ţineţi-vă bine!, cu faţadele! Când specialistul le spune „capetelor pătrate” care hotărăsc ordinea operaţiunilor că „putregaiul” cade pe cetăţean, ăştia dau cu vopsea peste igrasie! Şi asta pentru că alegătorul ieşit la promenadă vede faţada văruită şi exclamă cu entuziasm – ce ziceam mai înainte – „Bun primar Ţâroiu ăsta!” Înşelaţi de titlurile celor patru proiecte care scot la înaintare, cu întâietate, investiţia de consolidare, ne-am dumirit, săptămâna trecută, că, de fapt, Executivul aplică iar principiul „La faţă, păpuşă, la spate, mătuşă”. Ţâroiu face pentru voturi, nu pentru Câmpulung, mizând că la prostime ţine datul cu bidineaua peste mucegai.
Poftiţi în continuare încă o mostră de „respect” pentru banul nostru, prăpădit cu premeditare pe lucrări efemere, în scopul amăgirii electoratului simplu. Ca nu cumva să declanşeze o euforie generală că, în sfârşit, Primăria începe să se aplece asupra unor valori arhitecturale locale, în care stă, de fapt, farmecul centrului istoric, Liviu Ţâroiu a abordat subiectul cu o sinceritate aproape dureroasă. “În acest an, nu vom finanţa decât faţadele.” Chiar dacă s-au consumat bani pe studii privind soliditatea imobilelor trecute de sută, în vederea unei reabilitări totale! Toate cele patru vile au D.A.L.I.-uri care iau în calcul rezistenţa, amenajarea interioară, acoperişul şi faţada, cu care se începe, după cum am aflat la şedinţa de joia trecută. Ascultându-l pe primar, ne tentează gândul limitării intenţiilor la spoirea pe afară, căci de atât este nevoie pentru a sparge gura târgului votant. Salvarea clădirilor de umiditate îi interesează pe cei care locuiesc în ele şi probabil că, în situaţiile în care chiriaşii au devenit proprietari, aceştia au făcut, pe banii lor, investiţii în izolarea interioară a acestor ziduri bătrâne, afectate de „bolile” construcţiilor trecutului. Aşadar, începem cu faţadele!
În faţa intenţiilor periculoase ale Primăriei, doctorul Mănescu, un pledant al protejării patrimoniului Câmpulungului, a avertizat că se irosesc bani pe cosmetizări lipsite de efect, dacă nu se pun la punct acoperişurile prin care plouă şi temeliile afectate de umezeala excesivă. Pe înţelesul urbaniştilor lui Ţâroiu, igrasia va continua să iasă prin faţada renovată, iar apele ploilor se vor scurge pe exterioarele reparate. Un scenariu uşor de prevăzut de orice gospodar, care mai înainte înlocuieşte acoperişul şi burlanele, întăreşte fundaţia, după care face „fineţurile” dorite de Ţâroiu. Şi în cazul refacerii detaliilor de arhitectură, cu care încep edilii noştri, proiectantul le-a propus o variantă în care acestea sunt înlocuite total şi o variantă cu refacerea doar în zonele în care lipsesc. Bineînţeles că autorităţile au optat pentru scenariul mai ieftin, cu înlocuirea pe bucăţi a pieselor arhitecturale ale faţadelor. Pare cârpeală şi, la ce executanţi de contracte alege Primăria, fără pic de experienţă în astfel de intervenţii delicate, nici nu vrem să ne imaginăm cum va arăta vechiul înnădit cu noul. O cârcală! Cum a ieşit piatra cubică de lângă Primărie, cum a ieşit pavajul care arată oribil. Când plouă, Piaţa Primăriei seamănă cu o copaie, din cauza apei care se adună în interiorul ei, în loc să se scurgă. Dacă a fost făcută cu denivelări!
Motivul pentru care lucrările la casele Primăriei încep cu pereţii de la strada principală îl intuiţi: nu sunt bani, iar de aici fragmentarea proiectelor imobiliare, ca să se poată întinde pe bugetul mai multor ani. O parte din fonduri trebuie să vină de la coproprietari, obligaţi să participe în funcţie de suprafaţa deţinută în clădire. Unii dintre ei, probabil, patronii de firme de la parter, au acceptat să intre în programul Primăriei, rămânând să se pronunţe cei care au cumpărat apartamente de la Primărie în casele respective. Şi e musai să se pronunţe în sensul participării cu bani, neavând de ales.
Realizând câtă dreptate are medicul Mănescu în privinţa stabilirii priorităţii – care trebuie să fie una singură, salvarea imobilelor, nu datul pe spate al alegătorului, cu împrospătarea „look-ului” -, Ţâroiu a admis că numai “nişte nebuni” ar fi în stare să făţuiască exteriorul fără să repare acoperişul. Păi, nu tot nişte nebuni au turnat asfalt peste şubreda conducta de apă din centru, care, de atunci, o ţine într-o plezneală?