Astăzi, 30 octombrie 2018, se împlinesc trei ani de la dezastrul de la Colectiv, în urma căruia 64 de tineri, printre care şi trei musceleni, au sfârşit groaznic din cauza unor persoane incompetente şi a neglijenţei sistemului. După tragedie, se spunea că multe lucruri se vor schimba în bine pentru a se evita pe viitor astfel de nenorociri, însă realitatea de astăzi este departe de ceea ce se spera atunci. Tragedia din Clubul Colectiv a produs momente de groază, ce îi vor urmări, probabil, tot restul vieţii pe cei care au supravieţuit. Mărturiile participanţilor la eveniment oferă toate acelaşi tipar: flăcări care s-au răspândit rapid, o panică generală care a cuprins mulţimea şi o busculadă masivă creată la ieşirea din local. Cine sunt cei care vor purta în conştiinţă aceste crime? Nu ştim nici cu certitudine nici astăzi! Cum a izbucnit incendiul, cum a fost posibil ca într-un spaţiu închis, plin de oameni, să se aprindă artificii, de ce era o singură ieşire de urgenţă, cine a dat autorizaţii sau dacă a dat, dar, mai ales, cine poartă responsabilitatea celor 64 de morţi şi a răniţilor ?…
Tragedia din 30 octombrie 2015, petrecută în centrul Capitalei, care a îndoliat şi cutremurat o întreagă naţiune, a lovit nemilos şi două familii din Muscel. Diana Elena Enache, o tânără de 24 de ani, din satul Jugur, comuna Poienarii de Muscel, şi Valentin Fieraru, de 25 de ani, din satul Şelari, comuna Valea Mare Pravăţ, se numără printre cele 64 de persoane care şi-au pierdut viaţa în urma incendiului devastator, provocat de nişte banale artificii, care a izbucnit în Clubul Colectiv, în timpul unui concert cu intrare liberă, dar, din nefericire, cu ieşire imposibilă.
S-a intoxicat cu fum
Diana Elena Enache n-a supravieţuit infernului din Clubul Colectiv, pierzând lupta cu viaţa, după ce s-a intoxicat cu fum, ea fiind la toaletă în momentul declanşării incendiului. A trecut în nefiinţă alături de o bună prietenă, Carmen Irina Opriţa, care a însoţit-o în clubul groazei. Prietenii celor două tinere n-au ştiut nimic de ele şi le-au căutat toată noaptea, inclusiv prin intermediul unui site de socializare. „Vă rog, distribuiţi poza. Este vorba despre două colege din facultate. Cele două fete din dreapta au fost aseară în clubul în care a fost incendiul. Numele lor sunt Enache Diana Elena (mijloc) şi Opriţa Carmen Irina (cunoscută Karina Opriţa de prieteni şi colegi, dreapta). Dacă aveţi orice fel de informaţie, sunaţi la numărul 07676…).”, era anunţul disperat postat pe Facebook, în noaptea tragediei, de prietenii Dianei. Din păcate, cele două fete au fost găsite, a doua zi de dimineaţă, la Institutul de Medicină Legală. „Am sunat la IML (la biroul de decese) şi au confirmat… Nu am numărul părinţilor, dar dacă poate cineva să îi anunţe vă rog să o faceţi cât mai urgent.”, aşa suna tragica veste pe site-ul de socializare, venind ca un trăsnet devastator pentru membrii familiei şi şocând întreaga comunitate din Jugur. Cu inima sfâşiată de durere, mama Dianei a venit în Capitală pentru a ridica de la IML trupul neînsufleţit al fiicei sale. Diana împlinise 24 de ani pe 10 septembrie 2015. Era o tânără frumoasă, inteligentă, ambiţioasă şi plină de viaţă. Terminase facultatea, era masterandă şi lucra la o firmă de succes din Bucureşti. Amintirea nopţii de 30 octombrie 2015 va rămâne o rană care nu se va închide, probabil, niciodată pentru familia îndoliată.
Valentin Fieraru şi Alexandru Paul Georgescu, alţi musceleni morţi în clubul groazei
Absolvent al Colegiului Tehnic din Câmpulung şi provenind dintr-o familie modestă, Valentin plecase, asemeni altor tineri de vârsta lui, în Capitală pentru a-şi clădi un viitor mai bun. Soarta i-a fost, însă, potrivnică, făcând ca o moarte cumplită să-l răpească mult prea devreme din mijlocul celor dragi. Potrivit celor care l-au cunoscut, Valentin Fieraru era un băiat liniştit, muncitor şi ambiţios, singurul sprijin al părinţilor săi. După terminarea liceului, a lucrat o vreme la Herghelia 7 Cai, din Nămăeşti, iar, de trei ani, se stabilise în Bucureşti. A sfârşit brusc, la numai 25 de ani, în flăcările de la Clubul Colectiv, acolo unde lucra ca barman. Alexandru Paul Georgescu este un alt tânăr cu origini muscelene, care a sfârşit în clubul morţii, din Capitală. Tatăl acestuia, trecut în urmă cu patru ani în lumea celor drepţi, şi bunicii săi sunt din Câmpulung, Alexandru fiind stabilit de ani buni, în Bucureşti, acolo unde locuia împreună cu mama sa, Luminiţa.
„Nu putem trata 60 de pacienţi cu arsuri!”
Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, susţine că, în acest moment, în România, nu pot fi trataţi 60 de pacienţi cu arsuri grave, dar lucrurile au început să se „mişte” în acest sens. „În acel moment (al incendiului de la Colectiv – n.r.), cred că România ar fi trebuit să recunoască faptul că nu poate trata un număr atât de mare de pacienţi cu arsuri, nicio ţară din lume nu poate trata în acelaşi timp un număr atât de mare de pacienţi. (…) Nu am urmărit ce a spus ministrul Bănicioiu în acel moment, dar pot să vă spun că nu putem trata 60 de pacienţi cu arsuri, în acest moment, în România, nu putem trata nici 30 cu arsuri grave.”, a spus ministrul Sănătăţii, joi seara, la TVR, după cum susţine capital.ro. Pintea a mai spus că s-au făcut paşi importanţi, dar nu suficienţi, pentru a putea trata pacienţii cu arsuri grave. „Pot să vă spun că, în acest moment, s-au făcut paşi importanţi, deşi nu suficienţi, pentru a putea trata pacienţii cu arsuri grave, că azi s-a publicat pe site-ul Băncii Mondiale un caiet de sarcini privind achiziţia unor componente pentru centre pentru marii arşi, că în 6 august 2018 am semnat un contract pentru studiu de fezabilitate pentru patru centre pentru marii arşi, pentru că nu pot să spun de ce banii Băncii Mondiale pentru aceste construcţii au fost blocaţi atâţia ani. Important este că acum facem paşi înainte. Unul dintre primele mele acte normative semnate la 1 martie 2018 a fost Ordonanţa 8, care prevedea prelungirea decontării tratamentului pentru răniţii din Colectiv până în 2020 şi extindea decontarea atât în clinicile private, cât şi cele de stat.”, a explicat Pintea. Ministrul a subliniat că „lucrurile se mişcă” privind centrele de arşi. „Au trecut trei ani, eu spun că lucrurile se mişcă, nu suficient, cu siguranţă. Am văzut câteva reportaje făcute de colegii dumneavoastră în câteva oraşe unde se presupune că există centre pentru arşi (…); s-au livrat o parte din echipamente, se folosesc în terapiile intensive din acele spitale, asta nu înseamnă că nu s-au livrat, că au rămas nişte încăperi pe care va trebui să le mobilăm cu aparatură, dar o parte din aparatură a plecat. Aş vrea să se ştie clar că lucrurile se mişcă, nu suficient, depindem de proceduri de anumite lucruri. Mie mi-ar plăcea să le mişc foarte repede, din păcate, ar fi trebuit mişcate de când s-au semnat acele contracte sau acorduri.”, a mai subliniat ministrul Sănătăţii.
Peste 3200 de localuri nu au avizul IGSU
Potrivit stirileprotv.ro, „la 3 ani, de la tragedia petrecută în „Clubul Colectiv”, România este încă plină de cluburi, baruri, pensiuni, sau mall-uri, care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu. Peste 3.200 nu îndeplinesc nici măcar cerinţele pentru avizare. 280 de cluburi precum Colectiv nu au autorizaţie de securitate la incendiu. Asta scrie în bilanţul făcut de pompieri, însă cifrele pot fi mult mai mari, pentru că Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă numără doar acele spaţii aflate în evidenţă. Mai mult, alte aproape 5.000 de spaţii au doar aviz, iar asta înseamnă că proprietarii doar au promis că vor dota clădirile în care îşi desfăşoară activitatea cu suficiente căi de evacuare, instalaţii de stingere şi evacuare a fumului şi detectoare de fum. Abia după ce pompierii constată existenţa acestor măsuri primesc şi autorizaţia.”
Locul artificiilor, schimbat de patru ori
Marian Moise lucra ca pirotehnist la firma SC Golden Ideas din 2007. În ziua de 30 octombrie 2015, el a aprins artificiile care, au stabilit anchetatorii, au produs incendiul în urma căruia 64 de oameni şi-au pierdut viaţa. Rănit şi el în incendiu, Moise a fost transportat la Spitalul Bagdasar-Arseni. La două zile după tragedie, a fost audiat pentru prima oară de poliţişti, scrie libertatea.ro. „În club am luat legătura cu o persoană, am înţeles că era din formaţia care urma să ţină concertul sau din staff. Persoana respectivă ne-a cerut să montăm artificiile la marginea scenei, în partea din faţă, lucru cu care nu am fost de acord, întrucât la alte evenimente am observat că publicul se poate apropia mult de zona respectivă. Ulterior ne-au cerut să le punem în spatele scenei, de asemenea nefiind de acord, pentru că se preconiza amplasarea unor bannere de hârtie, ceea ce era periculos. Apoi am căzut de acord cu colegul meu şi cu persoana respectivă să montăm jerbele de artificii pe boxele amplasate pe lateralele scenei. Apucasem să montăm două, moment în care a venit o persoană, care lucra în club (părea băiatul bun la toate, în vârstă de aproximativ 40-50 de ani). Acesta ne-a spus că nu este de acord să le punem pe boxe, deoarece îi e teamă ca jetul artificiilor să nu ajungă la tavanul fals din şipci de lemn”. „(…) Am hotărât să le montăm pe stâlpii metalici ai consolei tehnice de lumini.(…) La amplasarea artificiilor am avut în vedere ca, la iniţierea acestora, să nu se pună în pericol sănătatea oamenilor, în sensul ca jetul să nu-i lovească, şi băiatul de la club a fost de acord cu această amplasare.”, a mai declarat pirotehnistul anchetatorilor, după cum susţine libertatea.ro. Moise a fost audiat de procurorii Parchetului General la 27 iulie 2017. El susţine că Niţă Daniela, patroana firmei de artificii, i-ar fi spus că la Colectiv vor fi folosite şi efecte pirotehnice abia în ziua concertului. A mers acolo, împreună cu Zaharia Viorel, în jurul orei 13.00. Încă de la primul foc de artificii, s-a întâmplat ceva neprevăzut. „Am observat că artificiile montate pe stâlpul de lângă mine au funcţionat corect şi s-au aprins, iar celelalte nu s-au aprins.”, declară Moise. „Am mers să văd ce se întâmplă şi am constatat că firele erau montate în paralel şi nu s-au declanşat, aşa că le-am remontat, am mers la pupitrul de comandă, am făcut un test de verificare, care mi-a arătat că ar funcţiona”.
Dezastrul, după al doilea foc de artificii
„După ce jerbele au încetat, am oprit pupitrul de comandă, apoi am observat că se aprinsese buretele de pe stâlpul structurii, flacăra fiind de dimensiunea unui pumn, la o înălţime de aproximativ 2,5 metri de sol. Angajatul clubului cu care am vorbit pentru montajul artificiilor mi-a arătat un stingător în imediata apropiere a boxelor. Am vrut să iau acel stingător, însă am observat că deja îl luase o persoană care se afla în spatele meu şi am văzut că îl acţiona, dar stingătorul nu a mers. Eu am luat o sticlă de bere de la o persoană, am aruncat cu bere spre flacără, însă era o cantitate insuficientă de lichid. În câteva secunde, flacăra a urcat pe stâlp ajungând la tavan, unde mi s-a părut că toată porţiunea de deasupra scenei s-a aprins instant. Din acel moment mi-am dat seama că nu se mai poate face nimic şi m-am îndreptat şi eu spre ieşire împreună cu celelalte persoane din club.”, a mai spus pirotehnistul. La 12 iulie, anul acesta, Moise a fost trimis în judecată, pentru săvârşirea infracţiunilor de omor din culpă şi vătămare corporală în culpă. Dosarul e încă în camera preliminară a Judecătoriei Sectorului 4. Până acum, trei judecătoare au făcut cerere de abţinere, refuzând să preia dosarul, se mai arată în libertatea.ro.