Ministerul Culturii are un program prin care se alocă finanţări şi pentru achiziţia de monumente istorice
A patra urgenţă a şedinţei de îndată, de miercuri, 17 octombrie 2018, a constituit-o debutul demersului de întregire a proprietăţii Palatului Culturii, cum figurează în evidenţele ministerului Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”. Neavând proprietatea integrală a imobilului, municipalitatea nu poate accesa, în viitor, o finanţare nerambursabilă, pentru reluarea lucrărilor de restaurare a monumentului istoric. Prin urmare, Liviu Ţâroiu le-a cerut consilierilor municipali o aprobare de principiu pentru cumpărarea de către Primărie de la deţinătorul de drept, firma Tiparg, a spaţiului din clădire, care nu aparţine municipiului. Patronul Marcel Proca, fost prefect şi coleg de partid cu primarul Câmpulungului, doreşte de mulţi ani să vândă, dar Primăria nu s-a grăbit să-şi exercite dreptul de preempţiune pe care îl au unităţile administrativ-teritoriale asupra clădirilor monumente istorice.
„Putem depune, până la 31 octombrie, solicitări de fonduri la Ministerul Culturii, pentru clădirile monumente istorice, de interes cultural. Putem obţine bani ca să le reabilităm. Am gândit câteva idei. Prima: Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”. Pentru Casa de Cultură am gândit că avem, de câţiva ani, o ofertă de preluare a părţii private. În Ordonanţa 76/2018 se prevăd asemenea fonduri, Ministerul Culturii să ne finanţeze, ca să achiziţionăm şi din domeniul privat, pentru a avea în integralitate Casa de Cultură. Nu ştim dacă vom obţine, dar nouă ne trebuie nişte hotărâri, ca să depunem o cerere de finanţare. A doua, tot pe Casa de Cultură – căci a apărut un subiect suplimentar ordinii de zi – este de preluare a Casei de Cultură, chiar dacă proiectul nu este finalizat, s-o preluăm aşa cum e şi să găsim soluţii de finanţare, ca să ducem proiectul până la capăt. Astăzi (n.r. 17 octombrie 2018), am făcut solicitarea să ni se dea proiectul, ca să vedem ce s-a cheltuit până acum şi ce mai este de cheltuit, dacă mergem pe acelaşi proiect sau nu. Iar la Mausoleul Mateiaş i-am cerut directorului Muzeului să ne spună ce lucrări putem să mai facem, fiind An Centenar, fiind şi proiecte pe Centenar, fiind şi proiecte pe monumente istorice, ca să înaintăm solicitarea tot la Ministerul Culturii şi să ne aloce fonduri pentru aşa ceva.”, a fost prezentarea primarului Liviu Ţâroiu, prin care a motivat urgenţa votului.
Totodată, aleşii trebuiau să-l împuternicească pe primarul Ţâroiu să depună în numele municipiului Câmpulung o solicitare de finanţare în cadrul Programului de Investiţii în domeniul culturii, la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, în vederea achiziţiei imobilului. Proiectul de hotărâre mai prevedea că „în situaţia în care nu se va obţine finanţarea în cadrul Programului de Investiţii în domeniul culturii, aprobat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.76/2018, aprobarea de principiu privind cumpărarea rămâne valabilă, indiferent de sursa de finanţare identificată.” Cum, de altfel, este normal să fie, căci, cu sau fără banii ministerului, Câmpulungul trebuie să aibă toată clădirea în proprietate.
Programul la care se referă hotărârea de Consiliu oferă posibilitatea de a fi susţinută şi acest tip de cheltuială: achiziţia de imobile monumente istorice şi de bunuri culturale mobile clasate, prin exercitarea dreptului de preemţiune al statului, în condiţiile legii.” Beneficiari ai acestui program – după cum aflăm din expunerea de motive a lui Liviu Ţâroiu, care explică propunerea înaintată Consiliului Local – pot fi şi autorităţile administraţiei publice locale.
În proprietatea Tiparg se află o suprafaţă construită de 458,37 metri pătraţi, terenul proprietate privată, respectiv cota indiviză asupra terenului ocupat de construcţii. „Pentru reîntregirea imobilului şi ţinând cont de faptul că există posibilitatea de a solicita acordarea de fonduri pentru cumpărarea acestui spaţiu prin Ministerul Culturii, considerăm că este necesar a se achiziţiona partea care nu aparţine municipiului Câmpulung de la deţinătorul de drept al acesteia. Casa de Cultură Câmpulung, construită în anul 1907, este încadrată în lista monumentelor istorice, la poziţia nr.375, AG-II-m-B-13582 Clădirea Primăriei, astăzi Palatul Culturii – strada Republicii, nr.61. Potrivit Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, „monumentele istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi vândute numai în condiţiile exercitării dreptului de preemţiune al statului român, prin Ministerul Culturii, pentru monumentele istorice clasate în grupa A, sau prin serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii, pentru monumentele istorice clasate în grupa B, ori al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, potrivit prezentei legi, sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării.”
Suma vehiculată de-a lungul anilor că ar dori-o Marcel Proca pentru proprietatea sa din Casa de Cultură „Tudor Muşatescu” se cifra la aproximativ 400.000 de euro, dar, după cele mai recente informaţii lansate în spaţiul public, omul de afaceri şi-ar fi coborât pretenţiile la 300.000 euro.
Pe motiv că trebuie să studieze toată documentaţia pe care o deţine Primăria Câmpulung pe această temă, puterea şi opoziţia s-au pus de acord să amâne subiectele culturale cu tentă juridică, până marţi, 23 octombrie 2018, când îşi vor relua locurile în Consiliu, tot în cadrul unei şedinţe de îndată.