Directorul Muzeului Municipal are o bănuială ce a declanşat procesul lui Boncoi împotriva aleşilor municipali
Una dintre bănuielile directorului Muzeului Municipal Câmpulung legate de proaspătul litigiu iniţiat la Tribunalul Argeş de vecinii de la Valea Mare Pravăţ este că Primăria comunei se comportă astfel, ca să-l ajute pe proprietarul terenului alăturat să obţină terasa de paradă a Mausoleului Mateiaş. Mai exact, dreptul de stăpânitor deplin, cu acte în regulă, asupra parcării, pe care doreşte s-o exploateze în scop comercial. Cum era firesc, după ce i-am ascultat pe reprezentanţii principalilor combatanţi, Câmpulung şi Valea Mare, din partea cărora am stat de vorbă cu primarul Liviu Ţâroiu şi secretarul Ion Iosifescu, în absenţa primarului Ion Boncoi, plecat la Bruxelles, i-am solicitat un punct de vedere şi lui Alexandru Oprea, ca administrator al complexului monumental de la Mateiaş. Iar acesta a spus ce gândeşte, având proaspătă experienţa în instanţă şi la anchetatorii de la DIICOT cu Cătălin Solomon, un apropiat al lui Ion Boncoi: autorităţile de la Valea Mare Pravăţ pun presiune pe Primăria Câmpulung, care n-are titlu de proprietate asupra impresionantei averi arhitecturale şi istorice, ca să-i cedeze omului de afaceri parcarea. Acesta caută, pe calea instanţei, să obţină recunoaşterea dreptului de proprietate asupra unui rest din moştenirea rămasă de la părintele său, deocamdată, fără sorţi de izbândă. Atunci, s-a pus în mişcare Boncoi, cu o cerere adresată Contenciosului Administrativ pentru anularea unei hotărâri a Consiliului Local Câmpulung, din ianuarie 2018, prin care a fost introdusă în domeniul public o suprafaţă de 14.544 metri pătraţi, terenul de sub monument şi fâneaţa alăturată. Nu şi parcarea, care exista de 16 ani în inventarul municipiului.
Cătălin Solomon doreşte să devină proprietar şi asupra a 2.888 mp, identificaţi ca fiind parcarea Mausoleului
Pentru a înţelege toată lumea cui aparţine ansamblul de la Mateiaş, pentru care nimeni n-are titlu de proprietate, facem precizarea că tot ce există în zonă, clădiri şi teren, se află în domeniul public al Câmpulungului. Preluarea lor s-a făcut în două etape. Prima, cu ocazia întocmirii Inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Câmpulung, din care fac parte, aşa cum reiese din Monitorul Oficial al României nr.609 bis din 16 august 2002, cele două terenuri amplasate în comuna Valea Mare Pravăţ: cel de 3.000 mp, aferent Mausoleului Mateiaş, şi cel de 1.500 mp, aferent Casei Memoriale „George Toprâceanu”. A doua preluare în domeniul public a unei suprafeţe de la Mateiaş – cei 14.544 mp, despre care relatam la început – s-a realizat prin hotărâre a Consiliului Local, în ianuarie 2018, hotărâre atacată la Tribunalul Argeş de Comuna Valea Mare Pravăţ, prin primarul Ion Boncoi.
Cât despre cealaltă suprafaţă, de 3.000 mp, aparţinând Câmpulungului, prin Hotărârea de Guvern nr.447/2002 privind atestarea bunurilor aparţinând domeniului public al judeţului Argeş, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din Judeţul Argeş, şi aceasta constituie obiectul unor pretenţii tranşate tot de instanţa de judecată. În primăvara anului trecut, Cătălin Solomon, proprietarul terenului aflat în continuarea parcării Mausoleului Mateiaş, a deschis la Judecătoria Câmpulung un proces de partaj judiciar, prin care a solicitat să se constate că în masa succesorală a rămas o suprafaţă de 2.888 mp – după dezbaterea succesiunii în care au fost incluse doar suprafeţele pentru care exista carte funciară – şi că el are calitatea de unic moştenitor al acesteia. Specialistul care a întocmit raportul de expertiză tehnică judiciară a identificat acest teren ca fiind parcarea din faţa Mausoleului Mateiaş. În luna decembrie a anului trecut, instanţa a dispus suspendarea judecăţii, întrucât reclamantul n-a îndeplinit obligaţia de a prezenta dovada că imobilul ce se solicită a fi intabulat este înscris în cartea funciară. Recursul la încheierea de suspendare a Judecătoriei Câmpulung din 14 decembrie 2017 a avut primul termen ieri, 18 octombrie 2018, la Tribunalul Argeş.
Oprea şi Ghinea, chemaţi la DIICOT, pentru „constituire de grup infracţional”
Potrivit directorului Alexandru Oprea, acţiunea iniţiată de Primăria Valea Mare Pravăţ nu este întâmplătoare. În opinia sa, are o legătură cu dorinţa lui Cătălin Solomon de a-şi introduce parcarea Mausoleului în proprietate. „Suspiciunea mea este că dânşii (n.r. autorităţile de la Valea Mare Pravăţ) doresc să pună o anumită formă de presiune pe Primăria Câmpulung, pentru că interesul dânşilor n-ar fi în Mausoleu, ci în terasa de paradă, unde să se desfăşoare activităţi comerciale. Iar noi să rămânem cu un fel de uzucapiune, drum de acces. Asta este suspiciunea mea. Pentru că au existat tot felul de demersuri în acest sens. Ce vă puneţi voi atâta contra? Ce-l lăsaţi pe Oprea să se bată atâta? Lăsaţi-ne nouă şi permitem să intre lumea la Mausoleu.”, ne-a declarat directorul Muzeului Municipal.
În procesul deschis de Cătălin Solomon a depus o întâmpinare şi instituţia de cultură, care ar avea enorm de pierdut. În urma suspendării acţiunii, Oprea şi Ghinea au fost chemaţi la DIICOT Argeş, existând o plângere penală pe numele lor, de constituire de grup infracţional, împreună cu Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş. „Am fost să dăm cu subsemnatul, pentru că nu-l lăsăm pe domnul Solomon să-şi reconstituie proprietatea.”, a adăugat directorul Oprea, care este convins că pătimeşte de când a interzis orice fel de negoţ în vecinătatea monumentului. „Deranjul a început când i-am scos pe aceia de la vânzare. Vă aduceţi aminte ce bâlci era acolo în 2013, pe interesele de la Valea Mare, şi cum este acum, că nu-ţi este ruşine cu Mausoleul!”, a mai spus acesta.
Ţâroiu şi Oprea şi-au luat un răgaz de gândire: continuă sau nu colaborarea
Odată declanşat balamucul, Câmpulungului nu-i rămâne decât să se apere, fiind în lucru întâmpinarea care se va depune ca ripostă la cererea lui Boncoi. „Domnul primar mi-a spus în faţă: „Ne batem.” Din punctul de vedere al tuturor, Valea Mare n-are dreptate, căci n-a fost proprietar acolo niciodată, ci Stoeneşti. Dar terenul a fost folosit, din anii ’80, cu bună credinţă, de Mausoleul Mateiaş, pentru evenimente culturale.”, a continuat Oprea.
De altfel, clarificarea situaţiei juridice a complexului monumental este una dintre neîmplinirile mandatului său de manager, care îl face să-şi dorească să rămână la conducerea Muzeului Municipal, ca s-o rezolve. În decembrie 2018, se încheie mandatul de cinci ani, care i se poate prelungi, dacă ambii parteneri îşi doresc. Legislaţia în materie de management le permite directorilor care, în cei cinci ani de mandat, au avut peste nouă la evaluarea anuală a activităţii, să depună un proiect de management pentru următorii cinci ani, fără a se mai organiza concurs. La asta reflectează în prezent şi Alexandru Oprea, care l-a întrebat pe Liviu Ţâroiu dacă doreşte să continue colaborarea cu el. Acesta i-a răspuns că n-are nimic împotrivă. „De bine de rău, cu toate plusurile şi, mai ales, cu toate minusurile, ceva, aici, s-a făcut în aceşti ani.”, a afirmat managerul Oprea, care a reuşit creşterea veniturilor, an de an, şi a numărului vizitatorilor. „Să vină unul, care să-şi bată joc, recunosc că m-ar zgâria un pic, din punct de vedere profesional. Iar să se aleagă praful, iar să se umple de suveniruri la Mausoleu, să nu se mai facă „Noaptea Muzeelor”, să fie Etnografia încuiată, m-ar deranja. Sunt multe lucruri pe care nu le-am făcut. Situaţia juridică a Mausoleului nu este rezolvată, faţadele de la Etnografie şi Casa „Topârceanu” nu sunt făcute, situaţia clădirii Secţiei de Istorie nu este rezolvată. Dacă plec, plec cu nişte găuri de aici. Sunt nişte lucruri care ar mai putea fi făcute.”, a încheiat Oprea, care a primit o asigurare în stilul lui Ţâroiu, care te binedispune, oricât de întors ai fi: „Stai, mă, liniştit, că nu-ţi ia nimeni Mausoleul, am vorbit eu!”