Ca să-l despovăreze pe omul de afaceri Bogdan Gâlculescu, patronul Pensiunii „Casa Cristina”, de datoriile la Primărie, de peste o jumătate de miliard de lei vechi, în termenii doriţi de acesta, a fost nevoie ca aleşii municipali să modifice procedura de eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale restante datorate de firme bugetului local al Câmpulungului. Şi au modificat-o într-o şedinţă convocată de îndată de primarul Liviu Ţâroiu, care a reuşit să strângă la masa forului legislativ doisprezece componenţi, suficienţi şi pentru cvorum, şi pentru votul favorabil asupra solicitării întreprinzătorului. De ce a apelat proprietarul celei mai cunoscute pensiuni din Câmpulung la clemenţa autorităţilor, punându-se într-o situaţie ce a generat replici deloc flatante? Cum că aleşii îi jupoaie furibund pe amărâţii care n-au ce le da copiilor să mănânce, în schimb manifestă o îngăduinţă soră cu ploconirea cu fruntea până la podea în faţa unor privaţi cu cifre de afaceri năucitoare. Căci asta a reieşit din virulenţa mesajului rostit în plen, cu titlu de principiu, de unul dintre colegii de partid ai primarului, care a insistat pe caracterul discriminatoriu al tratamentului aplicat de Primărie celor care n-au şi celor care au. În ciuda bunăstării intuite de comunitatea în mijlocul căreia îşi desfăşoară afacerea, Gâlculescu a susţinut public că nu poate face faţă impozitelor acestui an, deoarece trebuie să susţină cofinanţarea unui proiect european, prin care îşi propune să transforme complexul turistic într-un hotel de patru stele.
Liviu Ţâroiu: „Nu este în stare să acopere şi contribuţia proprie la proiectul cu fonduri europene, şi datoria la bugetul local”
Consilierii municipali, care au înregistrat absenţe în toate grupurile politice – de la PSD: viceprimarul Mărgărin Blidaru şi Florin Pană; de la PNL: Bogdan David, Cristi Creţu, Lucian Ionescu şi Silviu Mănescu; de la ALDE: Manuel Zenovie -, trebuiau să aprobe două chestiuni legate de cererea lui Bogdan Gâlculescu. Prima: rectificarea procedurii care le dă posibilitatea patronilor să-şi plătească în rate impozitele restante la Primărie. A doua: cazul punctual al societăţii celui care a declanşat demersul despre care relatăm. Adică eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale restante datorate bugetului local de Eastern Tour Construct SRL. 55.908 lei, reprezentând impozitul pe clădiri ale societăţii în cauză, pentru fragmentarea căruia în rate lunare, pe durata a cinci ani, patronul a depus o cerere la Primărie, cu o săptămână înaintea întrunirii de îndată a Consiliului Local.
Firma cu sediul social în Piteşti, care are punct de lucru în Câmpulung, pe strada Alexandru cel Bun, nr.13, unde se află Complexul „Casa Cristina”, figurează în evidenţele Primăriei cu o clădire cu o valoare impozabilă de 2.007.090 lei. Potrivit raportului întocmit de şefa Serviciului Juridic, Emiliea Ilie, şi directoarea economică Violeta Iarca, contribuabilul înregistrează debite restante totale în sumă de 44.021 lei, pentru care au fost calculate accesorii fiscale de 11.887 lei. Executivul a propus Legislativului ca perioada pentru care se acordă eşalonarea să fie de 60 de luni de la data constituirii garanţiei, în termen de cel mult 15 zile de la data comunicării hotărârii Consiliului Local, proaspăt votate.
La începutul dezbaterii din 9 octombrie 2018, Liviu Ţâroiu a recunoscut că „deranjul” a avut la bază o solicitare punctuală, dar că, în general, „conform legii, se pot acorda, cu aprobarea Consiliului Local, facilităţi de eşalonare unor societăţi comerciale, cu capital privat, dacă au un obiectiv. În cazul de faţă, cel care solicită, căci am făcut această hotărâre în baza unei solicitări, vrea să obţină, pentru un proiect, fonduri europene şi datoria lui către bugetul local n-o poate acoperi în acest moment. Pentru aceasta, a solicitat o eşalonare, pe care noi v-o prezentăm. Dacă, totuşi, face un proiect şi face un proiect destul de amplu, eu am considerat să fim de acord cu această facilitate, după aceea el are obligaţia de a-şi plăti la zi tot ce vine în continuare de plată la bugetul local.” „Odată ce facem ceva pentru cineva, va trebui să facem mereu.”, a sesizat corect liberala Anca Dumitrescu, pe care acest principiu a determinat-o să se abţină la votul final, abţinere care n-a periclitat deznodământul urmărit de Bogdan Gâlculescu. „La solicitare, pentru un anumit motiv. Motivul îl constituie o finanţare europeană, la care vine cu contribuţie proprie, şi nu este în stare să acopere şi contribuţia, şi datoria la bugetul local.”, a intuit primarul repetiţia speţei cu care s-au confruntat în octombrie, de vreme ce s-a creat un precedent.
Omul de afaceri, aflat în pregătirea unui împrumut de 950.000 euro, susţine că e un efort cam mare impozitul de 56.000 lei
Pornind de la acest caz concret, consilierul Cornel Băjan a anticipat că, în situaţia în care motivaţia care a determinat generozitatea aleşilor pică, ajutorul rămâne valabil pe mai departe. De pildă, dacă patronul de la „Casa Cristina” nu reuşeşte să obţină banii europeni, datoria acestuia la Primărie va fi plătită în rate foarte avantajoase. Asta deşi, ca să-l cităm pe alesul social-democrat, „obiectivul nostru, de a sprijini un om, care are o investiţie mare, a căzut, pentru că există motive pentru care el nu poate să ia banii. 60 de luni, el va fi eşalonat în continuare, chiar dacă nu mai face investiţia.”
Ca să înlăture temerile de năruire a planurilor de dezvoltare, care sunt avansate, Bogdan Gâlculescu, prezent la şedinţa de îndată, a explicat în ce stadiu se află cu proiectul european şi, mai ales, de ce a fost nevoit să apeleze la înţelegerea autorităţilor. „Acum trei ani, am pornit, pentru zona în care ne aflăm, două proiecte pe fonduri europene, dintre care pentru cel mai puţin aşteptat de mine, cel de la ADR Muntenia, am primit admiterea pentru realizarea lui, în urmă cu trei săptămâni. Au fost oarecare investiţii, pe tot felul de documente, proiectare, arhitectură ş.a.m.d. Este vorba despre transformarea pensiunii actuale şi a Complexului „Casa Cristina” într-un hotel clasificat de patru stele, cu complex balnear. (…) Am reuşit să obţin de la ADR Sud Muntenia acordul pentru investiţie. Este vorba despre o investiţie, la care eu particip cu 30% şi fondurile europene îmi aduc 70%, suma total fiind de 5 milioane de lei, fără TVA. Am făcut toate demersurile care mi-au fost cerute acum trei săptămâni, ca să pot să depun poimâine (n.r. joi, 11 octombrie 2018) documentaţia şi să trec la semnarea contractului. Aceasta este faza în care ne aflăm, nu este vorba să se mai anuleze ceva, decât dacă, în şedinţa de astăzi, se hotărăşte să nu se aprobe acest lucru. Ca să realizez un credit de 950.000 de euro – nu-l am încă realizat, dar e aproape gata, sunt cu el la centrala CEC-ului – într-un termen atât de scurt, a reprezentat nişte costuri. Din această cauză, suma de bani despre care discutăm şi care, în cea mai mare parte, este formată din impozitul aferent acestui an, dar nu numai, a fost un efort puţin cam mare pentru mine. În măsura în care consideraţi că există posibilitatea să daţi un gir de încredere unei persoane care este de 11 ani pe aici, cu această activitate, şi este de multă vreme prin Câmpulung, cu alte activităţi, vă mulţumesc frumos. Dacă se poate. Pe mine m-ar bucura să pot să realizez această investiţie, dar evident că asta depinde şi de dumneavoastră.”, şi-a pledat cauza omul de afaceri.
Evident că aleşii nu i-au blocat iniţiativa, votul decurgând fără emoţie pentru iniţiatori şi beneficiar, în ciuda vehemenţei discursului lui Nicolae Dumitrescu despre părtinirea şi „dedicaţiile” Primăriei, în detrimentul unor privaţi cu afaceri modeste sau, mai grav, a săracilor care rup de la gura copiilor ca să-şi plătească dările.