Fiind ultima joi din lună, la Piteşti a fost Colegiul Prefectural Argeş, primarii fiind prezenţi în număr mare. Au mai participat şi mulţi directori ai instituţiilor deconcentrate, mai puţin parlamentarii aleşi de argeşeni, care sunt în vacanţă. Edilii au ridicat mai multe probleme, iar prefectul Emilian Dragnea a sugerat de câteva ori să fie încheiate protocoale între diverse instituţii pentru a se ajunge la o soluţie. Sătui de „protocoale”, primarii şi-au manifestat vădit nemulţumirea.
Mai multe comune vor primi bani de la Guvern pentru refacerea infrastructurii afectate de inundaţii
După ce s-a dezbătut ameninţarea pestei porcine, prefectul a anunţat că mai multe localităţi din judeţ vor primi bani pentru refacerea infrastructurii afectate de inundaţii. Guvernul a alocat bani pentru Boteni, Sălătrucu, Cepari, Ciofrângeni, Mălureni, Mărăcineni, Miceşti, Tigveni şi Brăduleţ. Alte circa 20 de comune sunt în faza de evaluare a pagubelor pentru a primi, de asemenea, fonduri (cum ar fi Mihăeşti, Boţeşti, Săpata şi Vedea).
Când primarul Ion Dumitru, de la Albota, a cerut acordul Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea pentru a tăia mai mulţi copaci din albia Teleormanului, astfel încât să fie evitate pe viitor inundaţiile, prefectul i-a recomandat să facă adresă scrisă către ABAAV. Atunci, a început rumoarea în sală. Edilul de la Aninoasa, Benonie Ştefan, a cerut, în zadar, ca ANIF să intervină pentru decolmatarea unor canale de irigaţii; iar cel de la Mioarele, Damian Poştoacă, a prezentat cazul a 50 de locuitori ai comunei, care nu pot accesa fonduri europene pentru anumite proiecte, deoarece li se cere aviz de la Ape, deşi nu curg ape pe proprietăţile lor!
„Cum au văzut o maşină, vin ursuleţii cei mici, dar şi cei mari, grămadă pe ea”
Primarul de la Dâmbovicioara, Dumitru Secăreanu, a adus în discuţie problema urşilor şi mistreţilor, care terorizează locuitorii comunei. Numai ziarul nostru a consemnat despre zecile de pagube produse de urşii care au omorât zeci de oi şi vaci, dar au distrus grajduri, garduri şi anexe. În ultimii doi ani, reprezentaţii Primăriei Dâmbovicioara au cerut ajutorul autorităţilor locale şi centrale să ia măsuri pentru relocarea sălbăticiunilor sau împuşcarea lor, dar în zadar, jivinele continuă să intre chiar în case oamenilor pentru a-şi procura mâncare.
„Nu exagerez, dar comuna Dâmbovicioara este tranzitată de cel puţin 15 urşi. Vin şapte persoane, şapte Mitsubishi, şapte Dustere sau cu ce vin, de la Piteşti, Prahova şi nu mai ştiu de unde vin, analizează, pun pe un tabel, iar în două, trei săptămâni apare decizia, nimic mai mult. Cum dumneavoastră sunteţi reprezentantul Guvernului în teritoriu, cuvântul dumneavoastră cântăreşte foarte mult, al nostru mai puţin, dar s-a ajuns într-o situaţie foarte critică. Pe lângă paguba pe care o fac aceşti urşi, care intră în gospodării, au distrus grajduri, case. Dâmbovicioara e staţiune turistică de interes naţional, cum, poate, bine ştiţi. În realitate, pe defileul Dâmbovicioara, care este tranzitat de mii de turişti zilnic, aceşti nu-şi mai pot lăsa nici maşina acolo. Cum au văzut maşina, vin ursuleţii cei mici, dar şi cei mari, grămadă pe ea. Trăim într-o eră în care consider că mai mult s-a pus accent pe urşi decât pe om. Acum, din ce aţi spus dumneavoastră, am înţeles că, la nivelul judeţului Argeş, nu s-a rezolvat favorabil nici problema cu mistreţii. Normal că nu s-a rezolvat, nu sunt interese, domnul prefect! La Dâmbovicioara, vă garantez că sunt turme de câte 40-50 de mistreţi, inclusiv acum. Să spunem şi lucrurilor pe nume, dacă în comunism le dădeau de mâncare, acum nu le mai dă nimeni. Cei de la fondul de vânătoare, bine mersi, vin numai să „mulgă”. În realitate, pe trofee iau bani, iar pe partea cealaltă nu-i interesează. S-ar putea ca mâine, poimâine, de aceea am ieşit în faţa dumneavoastră, poate nu trebuia, ca şi eu să fiu tras la răspundere. Haideţi să găsim o soluţie, dar nu numai la nivel verbal!”, şi-a susţinut cauza Dumitru Secăreanu.
Răspunsul prefectului Emilian Dragnea nu a întârziat să apară, dar a fost unul formal, fără o soluţie concretă: „Am invitat un inspector de la Ploieşti, de la Garda Forestieră. Într-adevăr, problema aceasta cu responsabilitatea şi responsabilizarea administratorilor fondurilor cinegetice este extrem de serioasă şi trebuie rezolvată. Lucrurile sunt clare pentru mine, contractele care au fost încheiate, prelungite într-o formă care duce la această atitudine, nu sunt în regulă, şi ele trebuie adaptate la nivelul la care se solicită şi de către dumneavoastră, şi de către populaţie, în aşa fel încât să-i crească nivelul de responsabilitate şi de intervenţie. Am vorbit de două săptămâni cu domnul administrator al Fondului Cinegetic să facă documentaţie pentru relocarea de urs sau recoltare, care este situaţia acolo. Am discutat cu domnul director să-i ofere consultanţă, pentru că Direcţia Silvică este singura în judeţul Argeş care a făcut astfel de documentaţii. Şi e posibil să nu cunoască, am solicitat sprijinul şi nici până în ziua de astăzi nu a venit ca să înregistreze acea documentaţie la nivelul Ministerului Mediului. Deci, asta spune multe, ce să mai comentăm! Dumneavoastră aveţi perfectă dreptate, nu se poate rezolva decât în cadrul naturii contractuale şi de aceea l-am rugat pe domnul inspector şef de la Garda Forestieră să facă, pentru că acum se încheie o anumită perioadă de contractare în această toamnă, pentru că vânătoarea la mistreţi începe de la 1 septembrie. Acum, avem pesta porcină şi nu mai împuşcăm mistreţi! La nivelul sumelor financiare licitate au ajuns aşa de mari, încât costurile pentru vânătoarea la un mistreţ sau la un alt animal a ajuns să nu mai fie motivantă pentru cel care se duce să presteze actul sportiv.”, a spus Emilian Dragnea.
O concluzie ar fi că taxele percepute vânătorilor au fost majorate, aşa că aceştia nu mai găsesc atractive anumite partide de vânătoare.