Alimentarea cu gaz, subiect de care este direct interesat şi primarul Nicolae Tarbă, a figurat pe agenda de lucru a şedinţei Colegiului Prefectural, ţinută cu o săptămână înaintea Sărbătorilor Pascale. Şi, în special, cadrul legal în care se derulează investiţia într-o localitate, atât în cele care au sistemul implementat, cât şi în cele care intenţionează să-şi dezvolte reţeaua de alimentare cu gaz natural. „Este vorba despre procentul foarte mic pe care îl susţin cei de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, potenţialul distribuitor, care susţine 5% din investiţie şi aceasta este mai mult proiectarea pe care este obligat s-o facă.” Iar edilii şefi şi-ar dori să se traseze un cadru legal prin care să se susţină 50-60% din costurile investiţiei care urcă gradul de confort într-o localitate. Şi-ar mai fi ceva: stabilirea bazei legale a situaţiei în care, dacă localitatea face investiţia, să o transfere companiei, cu recuperarea costurilor printr-o redevenţă. De pildă, ştiind că va primi banii concesionând reţeaua, Primăria poate angaja un credit pentru punerea în practică a investiţiei.
Iar cereri pentru reţea de gaz la Bughea de Sus există. „Eu aşa le-am promis cetăţenilor. Că voi face un studiu de fezabilitate pe această temă. Conform informaţiilor pe care le primesc, ei doresc.”, a afirmat Nicolae Tarbă. Cum Bughea de Sus este limitrofă Câmpulungului, Măgura şi Gruiul fiind teritorii vecine, ar fi păcat ca reţeaua să nu ajungă măcar până în centrul comunei, fiind greu de crezut că „nordiştii”, rudarii de pe Bughiţa, îşi doresc gaze în locuinţe. Dar studiul de fezabilitate a fost efectuat până acolo, excluzând o mică parte amplasată dincolo de râu. Însă teritoriul situat dincolo de şcoala din satul de rudari a fost luat în studiul specialiştilor, ca să nu existe acuze de discriminare. „Este adevărat că nu sunt cuprinse chiar toate străzile, deoarece cu cât lungimea este mai mare, cu atât şi valoarea studiului este mai mare.”, a conchis acesta.