În trecut, Bughea de Sus a fost una dintre zonele preferate de refugiu pentru majoritatea câmpulungenilor şi chiar a locuitorilor din afara Muscelului, aflaţi în vecinătatea Piteştiului. Asta până să apară exploatările de masă lemnoasă, având ca urmare distrugerea infrastructurii rutiere forestiere. La un moment dat, a existat intenţia ca reţeaua de drumuri forestiere să fie predată administraţiei publice locale, căreia bineînţeles că nu-i convine s-o preia în halul de bătaie de joc în care a fost adusă. Dar, dacă va fi reparată şi readusă la un stadiu cât de cât acceptabil de circulaţie, altfel stau lucrurile. Şi, evident, să fie încheiat un parteneriat privind întreţinerea ei, nefiind corect ca Ocolul Silvic s-o administreze numai din punct de vedere al exploatării, iar administraţia să cheltuiască bani pentru reparaţiile necesare la anumite intervale de timp.
În prezent, localitatea este departe de a avea pretenţii turistice, neavând la îndemână suficiente facilităţi de cazare. Cea mai cunoscută pensiune este „Casa Bella” , unde trag, în weekend, turişti din toată ţara. Însă proprietarul îşi asigură clienţii şi graţie unui contract cu Ministerul Educaţiei. De pildă, în perioada „Şcolii altfel”, erau trase la pensiune trei-patru microbuze cu şcolari. În afara acesteia, mai există două pensiuni şi aceasta ar fi toată reţeaua de cazare în comună. Localitatea deţine, însă, o mină de aur, aflată momentan în paragină: Băile Bughea, care, reabilitate şi repuse în funcţiune, ar însemna un câştig pentru zonă.
Primăria Bughea de Sus, care se zbate precum peştele într-o băltoacă, la capitolul fonduri pentru investiţii, fiind mai tot timpul cu mâna întinsă la judeţ, nu se poate alătura proprietarului în procesul de readucere la viaţă a complexului turistic. Din nefericire! Totuşi, prin eforturi din sfera privată, sunt şanse de salvare a clădirii care a aparţinut Întreprinderii Miniere, aflată înaintea Băilor Bughea. Un medic militar, cu origini muscelene, s-ar fi arătat interesat de cumpărarea, împreună cu un grup de străini, a construcţiei care, deşi mai nouă, arată jalnic, prin neutilizarea ei şi lipsa întreţinerii. Intenţiile investitorilor ar fi să îmbine turismul de sănătate şi recuperare cu cel în scop de divertisment.
Şi ce mai are localitatea atractiv pentru amatorii de mişcare în aer liber: drumul care leagă Bughea de Sus de Lereşti, de capul satului, mai precis, la intrarea în Pojorâta, despre care primarul Nicolae Tarbă spune că nu l-a folosit deocamdată, dar el poate fi valorificat pentru activităţi locale. Adică să profite pe seama lui ocupanţii viitoarelor pensiuni de pe teritoriul localităţii. „Oricând putem să-l folosim, numai că, în momentul de faţă, din cauza furturilor de masă lemnoasă, există o barieră montată de cei care administrează zona. Dar şi noi avem, la nivelul administraţiei locale, o cheie în caz de… Doamne, fereşte!, să putem să intervenim.”, a explicat acesta.