Cu raportul directorului ADP în faţă, care nu se votează, doar se comentează, mai mulţi aleşi s-au simţit inspiraţi să facă recomandări de îmbunătăţire a manierei de execuţie a unora dintre lucrările desfăşurate de către serviciul public. Aşa cum sunt plombările, un capitol puternic deficitar, care, în fiecare an, înghite bani cu ghiotura, de pomană, din cauză că, după cum primarul a recunoscut, nu sunt făcute cum trebuie. Nu poţi ridica pretenţii de rezistenţă de la umplutura bătătorită cu lopata, care plonjează din groapă cum este deranjată de prima ploaie ori primele roţi trecute pe deasupra ei. Altă critică adusă informării pe care directorul Liviu Popescu o înaintează la fiecare început de an consilierilor municipali priveşte denumirea mult prea pretenţioasă utilizată în cazul „cioplirii” gardurilor vii şi arborilor ornamentali, operaţiune care s-ar încadra la „lucrări de artă”. Sesizând izul uşor penibil al terminologiei pompoase, când, în realitate, ADP-iştii „căpresc” cum se pricep şi cum au chef verdeaţa municipală, consilierul local Constantin Ivan i-a făcut o sugestie directorului Popescu, pentru realizarea căreia acesta din urmă n-are decât să-i expedieze cererea de finanţare superiorului Ţâroiu. Mânuitorii de foarfeci şi drujbe, cu care modelează stângaci coroanele arborilor, să fie trimişi la specializare, la vecinii de la Mărăcineni, unde există o Staţiune Pomicolă, ca să înveţe cum se tunde un pom. După „tunsorile” amatoare aplicate puţinilor copaci rămaşi în picioare pe domeniul public, au fost luate la bani mărunţi branşamentele care nenorocesc asfaltul străzilor şi, din păcate, asfalt turnat de niciun an, aşa cum s-a întâmplat pe strada Petre Zamfirescu, tronsonul cuprins între Restaurantul „Ciobănaşul” şi strada Gruiului, batjocorit anul trecut pentru introducerea conductei de gaz şi execuţia branşamentelor prin distrugerea covorului asfaltic, care nu ajunsese la o vechime de un an.
Până vor ajunge la cursuri, ADP-iştii fac toaletarea arborilor cum se pricep
În speranţa că autorii raportului de activitate al Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat au ţinut seama de recomandările făcute anul trecut, Constantin Ivan a precizat, la începutul alocuţiunii sale, că a citit cu mate atenţie materialul înaintat. Însă nu a găsit nicio „abatere” de la formatul clasic, prezentat an de an, în care se înlocuiesc nişte străzi, suprafeţe şi cantităţi de materiale, deşi, cu minim de efort, s-ar fi putut crea o rubrică în care să fie enumerate dificultăţile cu care lucrătorii serviciului s-au confruntat pe durata anului trecut. „Aşa cum am spus-o şi anul trecut, mă aşteptam ca domnul Popescu să menţioneze şi nerealizările sau, mai bine zis, greutăţile pe care le-a întâmpinat le-a lungul anului în realizarea programului pe care şi l-a propus. S-au executat lucrări multe şi diverse. Din punct de vedere cantitativ, constatăm că a atins nişte parametri. După părerea mea şi din evaluarea pe care am făcut-o, ne situăm undeva la 80% din totalul lor. Dar, din punct de vedere calitativ, trebuie să fim nu critici, dar să spunem lucrurilor pe nume, că este loc de mult mai bine.”, a afirmat consilierul Ivan.
Un domeniu în care este loc de mult mai bine, aşa cum am precizat în deschiderea articolului, îl reprezintă „lucrările de artă” ale grădinarilor ADP-işti, care se lasă cu mutilarea puţinului spaţiu verde supravieţuit parcărilor, construcţiilor noi şi noxelor. „Este o poziţie în raport la care sunt menţionate lucrări de artă. Este un titlu foarte frumos, dar nu ştiu unde ne regăsim cu aceste lucrări de artă, căci vedem că personalul trebuie pregătit sau instruit pentru anumite lucrări. Mă pot referi, aşa cum am mai făcut-o şi cu alte ocazii, la spaţiile verzi, toaletarea pomilor, ca să nu spun partea de amenajări stradale. Nu vreau să fiu critic. Lucrările sunt diverse şi de anvergură, personalul nu ştiu dacă este suficient sau bine calificat, însă eu zic că, în aceste perioade de iarnă, când lucrările sunt mai diminuate sau nu sunt condiţiile exterioare să le parcurgă, oamenii pot fi trimişi în anumite zone sau instituţii în care pot fi pregătiţi. Aş da un singur exemplu. Avem Staţiunea Pomicolă de la Mărăcineni. Acolo sunt specialişti în a îngriji o floare, a tăia un pom, a planta un pom şi alte lucrări care ţin de domeniul ambiental.”, i-a propus Constantin Ivan lui Liviu Popescu să folosească perioada de iarnă, când subalternii n-au ce să ciuntească pe teren, pentru a-i trimite la cursuri. „Este o idee bună trimiterea personalului la specializare la diverse entităţi.”, a fost reacţia diplomată a şefului ADP, nesusţinut, însă, de stăpânul teşcherelei publice, din care va fi plătită instruirea.
O firmă vâlceană, dată ca exemplu pozitiv de realizare a branşamentelor prin metoda subtraversării străzii
Următoarea pe lista de reclamaţii împărtăşite cu blândeţe directorului ADP, ca să nu fie întreţinută zvonistica începutului de an, că PSD are de gând să-şi „planteze” oamenii doriţi în instituţiile şi serviciile subordonate, a privit execuţia branşamentelor la diferitele reţele de utilităţi. Constantin Ivan s-a interesat şi de costuri, dar şi de urmări, care sunt departe de a restabili situaţia anterioară spargerii străzii. „Aş vrea să pun o întrebare: dacă branşamentele şi intervenţiile pe care dumnealui, cu echipele, le-a făcut de-a lungul anului sunt suportate şi de alţi solicitanţi sau de către cei care au autorizaţii de lucru. Vorbesc despre lucrările care se desfăşoară pe domeniul public, mai ales că, de fiecare dată, în urma lor, constatăm că rămân lucrări neterminate.”, a precizat acesta.
Potrivit răspunsului lui Liviu Popescu, „refacerea branşamentelor la persoane fizice sau juridice se plăteşte de către beneficiari, banii intrând în contul Primăriei. Marea majoritate sunt branşamente sau avarii produse pe reţelele de apă şi canalizare, deci, sunt plătite de societatea Edilul.”
Primarul Liviu Ţâroiu a intervenit la timp pentru a nu se amplifica dialogul despre consecinţele nefericite ale brazdelor trase de-a curmezişul arterelor câmpulungene. Acesta a vorbit nu despre toleranţa impardonabilă manifestată de Primărie faţă de executanţii săpăturilor şi reparaţiilor post-spargere a carosabilului, ci despre ce va fi şi cum va fi de acum înainte. Hai s-o vedem şi pe asta! Deşi nu înţelegem cine şi ce a împiedicat Primăria să aplice rigurozitatea anunţată şi până acum. „Sunt branşamente pe care le solicită cetăţenii, fiindcă sunt colmatate sau sunt branşamente noi, adică se conectează la reţea clădirea nouă. Într-adevăr, acolo avem mult de suferit şi va trebui să fim şi noi mai riguroşi, la fel şi domnii de la ADP, în sensul de a primi lucrarea bine compactată. O compactare de teren nu se face în două-trei săptămâni, iar noi vrem să facem repede. Dacă nu, să facem compactare succesivă, la 30-40 centimetri compactat terenul, de aşa natură încât să nu se mai lase după aceea. E clar că pe calitate mai avem mult de muncă.”, a recunoscut public primarul, care sperăm să înceteze cu îngăduinţa excesivă faţă de companiile care-şi văd de propria lucrare, fără să le pese de ce lasă în urmă: un covor asfaltic harcea-parcea şi şanţuri adâncite în lipsa compactării umpluturii, peste care şoferii saltă ca la o probă cu obstacole.
Şi, totuşi, sunt situaţii în Câmpulung în care se lucrează altfel decât cu tăierea străzilor. Lucian Ionescu a povestit că un vecin de-al său, de pe strada Mihai Tican Rumano, amplasată în vecinătatea Spitalului Municipal, având nevoie de un branşament la gaze, a contractat o firmă din Vâlcea, care a rezolvat legătura la reţea printr-o subtraversare, fără spargerea străzii. „A făcut foraj dirijat, care nu l-a costat nici foarte mult.”, a adăugat Ionescu. „Cunosc firma şi cunosc amploarea, a intervenit Constantin Ivan. Lucrările lor sunt deosebite, căci nu mai afectează covoarele asfaltice. Însă ei se deplasează când au un ansamblu de lucrări, pentru că nu e convenabil să vină punctual pentru un solicitant sau doi. Mai ales că ei lucrează industrial.”
Volumul de lucrări care justifică deplasarea nu e singurul inconvenient, l-a dezumflat pe Ionescu şi Ţâroiu, după care posibilitatea de subtraversare nu există pe toate străzile din municipiu. „Dacă vreţi o subtraversare pe Traian, unde sunt patru benzi de circulaţie, două reţele de apă, una de canalizare şi două de gaz, este un pic mai dificilă.”, a lăsat primarul să se înţeleagă că brazdele pe deasupra cărora şoferii, în special, cei de TIR-uri, zboară, zgâlţâind din temelii casele câmpulungenilor, vor continua să zădărnicească investiţii de ordinul zecilor de miliarde. Unul dintre aleşi s-a trezit vorbind despre scenariul în care Edilul să-şi actualizeze metodele de lucru după modelul firmei vâlcene, adaptat la reţelele de apă. De parcă i-a interesat vreodată să-şi doteze societatea cu cele mai moderne utilaje de lucru, ca să şi poată executa ce îi cer „patronii”!