Încheiem prezentarea teritoriului GAL „Câmpulung Muscel”, care cuprinde trei zone considerate defavorizate, cu străzile reunite sub denumirea „Cazărmilor”, începând cu vecinătatea Colegiului Pedagogic „Carol I”, până dincolo de Valea Bărbuşii. Mai exact, străzile dezavantajate pe ocupare: Valea Furnicii, Gheorghe Mitu, Leculeşti, Grigore Alexandrescu, Chilii, Pârşeni, Livadiei şi Valea Bărbuşii; strada dezavantajată pe capital uman: Mărăşti; străzile care nu sunt cuprinse în Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate: Izvorului şi Mirceşti. Oamenii firmei de consultanţă au găsit aici cea mai îmbătrânită populaţie din toate cele cinci teritorii analizate înainte de a se decide cu cine merg mai departe: Grui, Pescăreasa, Cazărmilor, Mărcuş şi General Simonescu, ultimele două respinse, în principal, din cauza situaţiei materiale bune a locuitorilor.
„Cazărmilor”, un teritoriu cu niciun rom
Studiul populaţiei din „cartierul” care a împrumutat numele unităţilor militare relevă faptul că aici există cea mai pronunţată diferenţă între numărul bărbaţilor şi cel al femeilor: 54,4% femei şi 45,6% bărbaţi. Cel mai mare procent, de 8,8%, în favoarea femeilor, plasează Cazărmilor mult înaintea celorlalte două teritorii în care va face investiţii GAL „Câmpulung Muscel”. La Pescăreasa, diferenţa dintre femei şi bărbaţi este de numai 1,2%, iar în Grui, de 4,6%, în ambele situaţii, la fel ca pe Cazărmilor, în favoarea doamnelor. În privinţa etniei, întâlnim o situaţie unică: 100% sunt români, însă trebuie să facem precizarea că angajaţii firmei de consultanţă nu au bătut în poarta fiecărei gospodării din această parte a Câmpulungului cu case, ci au lucrat pe un eşantion considerat reprezentativ, delimitat conform regulilor care guvernează activitatea de sondare a populaţiei.
După starea civilă, 59,2% sunt căsătoriţi; 28,6% necăsătoriţi; 10,2% văduvi; 2% divorţaţi. Din punct de vedere al vârstei, populaţia adultă şi cea vârstnică deţin procente îngrijorător de apropiate: 36% au vârsta cuprinsă între 30-54 ani; 25,2% – 65 ani şi peste 65 ani; 15% – între 55-64 ani; 14,3% – între 0-17 ani; 9,5% – între 18-29 ani.
Nivelul de studii este reflectat de următoarele procente: 44,5% au pregătire liceală; 32,5%, gimnazială; 13,5%, universitară; 7,9%, primară; 1,6% sunt fără studii. În 78% dintre gospodăriile din zona Cazărmilor există adulţi care au cel puţin o calificare, iar 22% sunt necalificaţi. Concluziile specialiştilor care au chestionat orăşenii de la această periferie a municipiului pe tema nivelului de educaţie se prezintă astfel: 23,7% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani nu au absolvit mai mult de opt clase; 6,3% dintre adulţi nu au absolvit învăţământul minim obligatoriu; la nivelul eşantionului analizat nu există adulţi care nu au fost niciodată înscrişi la şcoală.
În privinţa programelor sociale de care beneficiază copiii din zona Cazărmilor, 61,5% dintre elevii şi preşcolarii înscrişi la şcoală, respectiv grădiniţă primesc corn şi lapte. De programele „Bursă socială”, „Bani de liceu”, „Euro 200”, „Rechizite şcolare” şi de serviciile centrului de zi nu beneficiază niciunul dintre copiii din eşantionul selectat din Cazărmilor. În schimb, sunt copii înscrişi în programul „Bani pentru haine şi masă”. „Nu au şcoli în zona Cazărmilor. Cu excepţia Pedagogicului.”, a justificat primarul Liviu Ţâroiu, la prezentarea publică a proiectului, de ce copiii şi adolescenţii de aici nu beneficiază de programe sociale.
Sectoarele de activitate identificate aici: servicii – 63,4%; industrie – 17,1%; producţie – 9,8%; construcţii – 4,9%; comerţ – 2,4% şi tot 2,4% agricultură. Reprezentanţii firmei de consultanţă mai notează că proporţia persoanelor de 15-64 ani care nu sunt încadrate pe piaţa formală a muncii şi nici nu urmează o formă de învăţământ este de 31,2%. În ceea ce priveşte principalele surse de venit ale localnicilor, autorii sondajului au ajuns la concluzia că 75,5% (!) trăiesc din pensie, diferenţa împărţindu-se între salariu, alocaţie pentru copii şi indemnizaţie de handicap. Concluziile desprinse după ce au analizat situaţia veniturilor orăşenilor din „Cazărmilor” sunt următoarele: în cazul a 73,5% dintre gospodării, veniturile lunare nu ajung pentru strictul necesar; veniturile ajung doar pentru strictul necesar în cazul a 24,5% dintre gospodării; în 2% dintre gospodării, veniturile lunare permit cheltuieli peste strictul necesar.
După cum am precizat mai înainte, în proporţie de 100%, în zonă nu sunt decât case. 16% dintre gospodării prezintă nesiguranţă locativă. În 10% dintre gospodării, persoanele nu deţin acte de proprietate asupra terenului. 27,9% dintre locuinţele din zona Cazărmilor sunt supraaglomerate. În cadrul acestora, suprafaţa medie care revine unei persoane este de 13 metri pătraţi.
În ceea ce priveşte accesul la utilităţi, situaţia este mai puţin rea decât la Pescăreasa, unde peste 95% dintre gospodării sunt lipsite de reţea de gaz şi peste 55%, de reţea de canalizare. Pe Cazărmilor, 88% dintre gospodării nu beneficiază de gaze naturale şi energie termică şi 46%, de sistem de canalizare. Cifrele comunicate public de consultant li s-au părut prea mari oamenilor prezenţi în sală, care au vociferat vizavi de procentul de canalizare a zonei. La care Liviu Ţâroiu a replicat: „Zona Cazărmilor începe de la „podul ţigăniei” şi până mai jos au canalizare. Aici este ponderea caselor care au canalizare.” „Dacă discutăm despre strada Valea Bărbuşii, noi suntem cei mai defavorizaţi!”, a sărit o cetăţeană care a trăit cu impresia că strada sa este exclusă din teritoriul în care, potrivit explicaţiilor lui Marian Neagoe, poartă o denumire generică, întrucât nu puteau fi înşirate zece artere într-o titulatură.
Detaliat, pe reţele de utilităţi, consultanţii au găsit pe teren următoarea situaţie. 82% dintre case sunt branşate la reţeaua de apă, 54%, la cea de canalizare, 12% au gaze naturale şi energie termică, 100% sunt racordate la reţeaua de energie electrică şi 84% au contracte pentru serviciul de salubrizare locală. Nu beneficiază de apă curentă 18% dintre proprietăţi, 46%, de canalizare menajeră, 88%, de gaze naturale şi energie termică şi în cazul a 16% nu li se ridică gunoiul de către operatorul de salubritate.
Concluziile consultanţilor după încheierea muncii de teren, în timpul căreia au surprins problemele comunitare enumerate, arată de ce „Cazărmilor” se numără printre cele trei teritorii propuse a fi modernizate cu fonduri europene. 85,7% dintre persoanele din zona Cazărmilor se confruntă cu o deprivare materială severă; 31,4% se află în risc de sărăcie; 18,2% trăiesc în gospodării cu o intensitate extrem de redusă a muncii.
Propunere de azil de bătrâni, construit cu fonduri europene. Primarul nu părea convins că-l face
Şi în această zonă se doreşte dezvoltarea reţelei de utilităţi, adică introducerea gazelor naturale, a reţelei de apă curentă, sistemului de canalizare, serviciului de salubrizare şi iluminatului public acolo unde acestea lipsesc. Totodată, banii europeni atraşi vor servi construcţiei, extinderii şi modernizării reţelei de drumuri, care, pe Cazărmilor, au nevoie de covor asfaltic nou şi de trotuare. Alt obiectiv introdus special pentru teritoriul din Răsăritul Câmpulungului priveşte realizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare constând în lucrări de consolidare a terenului în zonele de risc. Aşa cum este alunecarea solului pe strada Livadie, a cărei remediere a fost cerută cu insistenţă de câteva localnice venite la evenimentul de prezentare a Strategiei GAL. La fel ca la Pescăreasa, şi aici este propus a fi înfiinţat şi acreditat un serviciu de îngrijire la domiciliu şi, în afară de acesta, autorii Strategiei recomandă construirea, identificarea ori reabilitarea unui spaţiu cu destinaţie de azil de bătrâni. Lucru de care, după reacţia primarului Liviu Ţâroiu, ne îndoim că se va realiza.
Alte acţiuni menţionate în documentul în baza căruia va lucra GAL: organizarea de campanii de informare, conştientizare a importanţei efectuării controalelor medicale periodice pentru adulţi şi a monitorizării dezvoltării adecvate a copiilor sub un an, respectiv a educaţiei sexuale; reabilitarea unui spaţiu cu destinaţia de centru medico-social integrat, în care să fie prestate servicii integrate de asistenţă medicală şi consiliere prin reutilizarea spaţiului existent în zona Cazărmilor; şi, cu titlu general, valabil pentru întreg teritoriul GAL, crearea unei reţele de specialişti, prin cooptarea de medici ori asistenţi, care să monitorizeze starea de sănătate a populaţiei, în special a persoanelor care suferă de boli cronice, handicap, deficienţă, dizabilităţi.