Născut în urmă cu 71 de ani, la Câmpulung, unul dintre cei mai mari pictori români, Sorin Ilfoveanu, a deschis anul trecut, la Piteşti, împreună cu omul de afaceri Gheorghe Badea, „Fundaţia Culturală Ilfoveanu”. Musceleanul este recunoscut datorită propriului stil, prin care reuşeşte, prin doar câteva linii, să spună povestea folclorului românesc. Se pare că acest lucru a fost argumentul care a convins specialistul celei mai mari case de licitaţii din lume, Christie’s, să aşeze într-o expoziţie, la Londra, o lucrare a pictorului român Sorin Ilfoveanu lângă cele ale lui Pablo Picasso şi Henri Matisse.
„Sorin Ilfoveanu este, poate, cel mai important dintre maeştrii picturii româneşti”
Iubitorii de artă i-au putut admira lucrările, toată luna noiembrie 2017, într-o galerie de artă din Bucureşti. La vernisajul expoziţiei „Ilfoveanu”, pictorul a spus: „O mică parte din desenele mele se potrivesc acestui spaţiu. Le-am expus şi, în rest, vedeţi dumneavoastră ce spun ele, dacă vă spun ceva.” După cum spun specialiştii, cu foarte puţine linii, Sorin Ilfoveanu reuşeşte să redea misterioasa lume a Levantului, populată de personaje mitice, de pisici şi păsări exotice, care însoţesc omul în călătoria lui prin viaţă. „Levant este o prelungire a Bizanţului. Cel care priveşte vede întotdeauna mai multe şi decât artistul a vrut să spună uneori. Şi asta e lucrul plăcut al unei lucrări.”, a mai spus Sorin Ilfoveanu. Eduard Uzunov, co-proprietar al galeriei de artă unde au fost expuse operele maestrului, a declarat: „Numele dânsului, care este, poate, cel mai important dintre maeştrii picturii româneşti, expunând aici, creşte notorietatea galeriei noastre şi a tinerilor pictori pe care îi reprezentăm.”
Tablourile lui stau lângă Picasso sau Matisse
Activitatea, operele, dar şi locurile unde a copilărit pictorul muscelean Sorin Ilfiveanu au fost prezentate în cadrul ediţiei din 17 decembrie 2017 a emisiunii postului Pro TV „România, te iubesc!”
Aşa cum este prezentat în emisiune, Sorin Ilfoveanu şi-a trasat viaţa în desene, iar tablourile lui stau lângă Picasso sau Matisse. „Faci aşa, cum ţi-ai face o meserie. De fapt, aceasta este o meserie înainte de toate, meseria de pictor. Aceasta este meseria mea. Se spune că o lucrare e un autoportret, e ce ai în tine, artistul nu mai e, a plecat…”, a declarat în debutul emisiunii pictorul.
Anul trecut, timp de o lună, picturile lui Sorin Ilfoveanu au fost expuse la Londra, la celebra Christie’s, cea mai mare casă de licitaţii din lume, alături de nume mari ale picturii universale. „M-am îndrăgostit de simplicitatea şi curăţenia liniei domnului Ilfoveanu. Pentru mine a fost o decizie foarte simplă, o decizie imediată, când am văzut desenul lui şi am văzut desenul lui Matisse şi Picasso, le-am pus împreună şi am făcut o poveste. Pablo Picasso, care este o sculptură – pictură – arhitectură, deci trei elemente în acelaşi operă de artă, se numeşte Silvet. În spatele lui Silvet îl aveţi pe Matisse. Matisse, din două, trei linii, creează un desen incredibil de puternic. Iar lângă Matisse îl avem pe domnul Ilfoveanu, care, la fel, din două, trei linii, din simplicitatea şi energia lui, spune o poveste fabuloasă. Spune povestea folclorului românesc în două, trei linii, aşa cum Picasso spune povestea folclorului spaniol şi Matisse pe a celui francez.”, le-a declarat celor de la Pro Tv Cristian Albu, director şi senior specialist la Departamentul de Artă Contemporană din cadrul celebrei case de licitaţii Christie’s.
Realizatorii emisiunii spun că tablourile lui Ilfoveanu au o familiaritate aparte, pentru că regăseşti în ele simboluri din tradiţia populară şi pictura bisericească. Sunt siluetele icoanelor bizantine sau animalele care însoţesc omul. Pictorul muscelean le-a mai declarat: „Crucile pictate din nordul Olteniei, în care am făcut seria „Anabasis”. Crucile fiind pictate şi, datorită ploii şi vremii, trecând peste ele au rămas numai grafitul desenului şi acela m-a inspirat prima dată şi din ele am plecat la seria de „Anabasis.” Exact un desen din această serie a fost aşezat în linie cu cei mai mari pictori ai lumii. „A aleasă o gravură din 2007, o a patra dintr-o serie mai mică de gravuri de 10, chiar din seria „Anabasis”. E un lucru important să fii în compania lui Matisse, Picasso şi ceilalţi, Mondrian, e o serie de mari artişti ai secolului XX.”, explică artistul.
Ilfoveanu îşi priveşte succesul cu modestie şi moderaţie
Vestea că a fost expus la Christie’s, în Londra, a ţinut prima pagină pe agenda discuţiilor iubitorilor de artă şi a galeriilor. Pentru orice artist, o astfel de expunere este nu doar o recunoaştere, ci şi deschiderea către iubitorii de artă din întreagă lume. Ilfoveanu îşi priveşte, însă, succesul cu modestie şi moderaţie. Întrebat de reporter ce crede că însemnă pentru el, ca artist, pe piaţa operei de artă, expunerea de la Londra, musceleanul a spus: „Nu m-am gândit nicicum că se va întâmpla ceva, mai ales că la noi, în domeniul artei, lucrurile merg aşa, mai mult ascuns.”
Sorin Ilfoveanu s-a născut în urmă cu 71 de ani, la Câmpulung
Sorin Ilfoveanu s-a născut în urmă cu 71 de ani la Câmpulung. Rămas fără mamă de la vârsta de trei ani şi cu un tată nu foarte prezent, Ilfoveanu avea să fie crescut de bunica paternă. În atelierul lui, pe lângă multe altele, la loc de cinste este aşezată o fotografie, făcută în 1972, la Câmpulung, în strada Rahovei, care îi înfăţişează pe artist şi pe bunică. „Aceasta este o fotografie pe care a mărit-o fiul meu, era o fotografie mică. Bunica, în spiritul ei, mă urmăreşte şi acum. Ea m-a crescut de când eram mic. E un lucru care pe mine mă încarcă, mă linişteşte.”, transmite Sorin Ilfoveanu.
Criticul de artă Aurelia Mocanu spune despre asta: „A fost totul pentru Sorin Ilfoveanu şi i-a dat măsura bunei cuviinţe. Tot bunica a fost cea care i-a cultivat talentul la desen. L-a dus la pictorul Iancu Pacea, care, după ce i-a văzut lucrările, l-a încurajat să meargă la Bucureşti, la facultate. Tatăl, ofiţer de cavalerie, n-a avut nicio obiecţie, dar nici nu l-a încurajat. Aşa că, într-un fel, Ilfoveanu şi-a desenat singur destinul.” La facultate, a intrat la clasa maestrului Corneliu Baba, despre care Ilfoveanu a declarat: „A fost unul dintre marii profesori, care nu te învăţa cum să pictezi, nu-ţi spunea cum să pictezi, ci ce este pictura.”
După Revoluţie, studenţii l-au chemat să fie profesor la Universitatea de Artă din Bucureşti, unde a ajuns să fie rector şi a avut faţă de studenţi aceeaşi deschidere ca maestrul său. „M-am legat de ei, i-am chemat la atelier, le-am arătat ce fac, dar ei ştiau ce fac. Şi au zis: hai să plecăm împreună.”, a spus despre acea perioadă Ilfoveanu.
Din 1985, are o casă la Rădeşti
După moartea bunicii, s-a mutat cu familia la Bucureşti. Dar, la un moment dat, a simţit nevoia întoarcerii acasă. Astfel, în 1985, a cumpărat o casă în satul Rădeşti, din comuna musceleană Stâlpeni. Casa de la Rădeşti a devenit atelierul de vară pentru toţi membrii familiei, la rândul lor, artişti cunoscuţi. Soţia, Ana Ruxandra, este pictor cu expoziţii în ţară şi străinătate. Adrian, băiatul cel mare, este sculptor şi lector în cadrul Universităţii de Artă, iar Nicu, fotograf. „Până la urmă, am cumpărat acest loc, care e pentru Adrian, fiul meu, sculptorul, el având nevoie de un loc bun, cu piatra de Albeşti şi lemnul bun aproape.”, a mai spus Ilfoveanu.
Peste drum de casa de la Rădeşti a ridicat o troiţă
Într-un moment greu al vieţii lui, Sorin Ilfoveanu a ridicat alături de cei doi fii o troiţă, peste drum de casă, pe care a pictat-o în stilul lui caracteristic. A dăruit oamenilor din sat nu doar un loc de odihnă, ci şi acces liber la arta lui. La fel a făcut şi la Piteşti, unde a vrut să lase un patrimoniu cultural oraşului în care a crescut. Cu ajutorul prietenului din copilărie, Gheorghe Badea, a transformat fostele băi comunale într-un spaţiu multicultural, cu sală de concerte, ateliere de desen pentru copii, librărie şi spaţiu unde tinerii studenţi îşi expun lucrările pe care maestrul le studiază cu interes. La etajele superioare expun lucrări toţi membrii familiei. Pe lângă lucrările maestrului, găsim aici fotografiile lui Nicu Ilfoveanu, lucrările Anei Ruxandra sau sculpturile lui Adrian, care vorbeşte despre Piţigaia, un cătun aflat la doar câţiva kilometri de casă, ascuns după dealuri, cu case puţine şi oameni şi mai puţini, ca sursă de energie şi inspiraţie.
Peisajele de la Piţigaia şi Rădeşti sunt, de fapt, România unui artist care n-a simţit niciodată nevoia să plece în alte ţări, unde operele lui ar fi fost altfel valorizate. Înconjurat de pânze şi culori, Sorin Ilfoveanu îşi priveşte viaţa trasată în liniile simple din tablourile sale. N-are regrete. Şi de-ar fi să o ia de la început, ar desena-o la fel. „E.M.”