La ultima conferinţă de presă din 2017 a conducerii organizaţiei municipale a PSD Câmpulung, preşedintele partidului la nivel local, senatorul Gheorghe Marin, şi-a propus să abordeze câteva subiecte de actualitate având ca sursă activitatea desfăşurată în Parlamentul României.
„Aş dori ca, la final de an, să fac câteva precizări în legătură cu ceea ce s-a întâmplat în acest an din punct de vedere al guvernării. Mă voi referi la starea economiei naţionale, pentru că s-a discutat foarte mult despre faptul că nu s-ar fi realizat programul de guvernare. (…) Anul 2017 a început cu un mare semn de întrebare din partea partidelor de opoziţie şi chiar a unor organisme internaţionale, care susţineau că noi nu vom putea să facem creşterea economică de 5%, pe care o prognozasem. Chiar Fondul Monetar Internaţional dădea o previziune mult mai mică. Noi am rămas consecvenţi ideii că acest an va fi unul cu o creştere de peste 5%. De aceea voiam să vă spun că, la ora actuală, creşterea economică estimată pentru 2017 este de 6,1%, mai mare decât cea pe care noi am prognozat-o. La nivel mondial, anul 2017 are o creştere economică astfel: India – 7,3%, China – 6,6%, România – 6,1%, Islanda – 5,3%, Indonezia – 5,1%. Iar la nivel european, creşterea economică realizată în primul semestru se prezintă astfel: Malta – 6,3%, România – 5,9%, Irlanda – 5,5%, Estonia – 5,2%, Slovacia – 4,7%. Creşterea economică este, întotdeauna, rezultatul politicii pe care o duci în acea zonă. S-a vorbit mult despre faptul că această creştere economică s-a bazat foarte mult pe consum.”, a afirmat senatorul Gheorghe Marin, care, în susţinerea informaţiilor sale, a prezentat următoarele argumente.
În 2016, ponderea consumului în creşterea economică era de 6,5%, iar ponderea industrială, de 0,4%. În 2017, ponderea consumului este de 5,2%, iar ponderea industriei, de 1,7%. Altfel spus, creşterea economică a avut la bază creşterea producţiei industriale, ceea ce indică faptul că politica n-a fost dusă numai în sensul impulsionării consumului prin venituri salariale mai mari, ci şi spre o dezvoltare industrială. „În acelaşi timp – a continuat senatorul Marin -, s-a discutat despre faptul că nu s-au mai făcut investiţii străine directe la nivelul celor din anii precedenţi. În august 2016, investiţiile străine în România se ridicau la 2,47%, iar în august 2017, la 2,8%. În ianuarie, în timpul agitaţiei provocate de Ordonanţa 13, s-a invocat că multinaţionalele se vor retrage, nu vor mai face investiţii străine. Nu este adevărat. Una este partea politică, alta este partea economică. Mediul economic a fost bun şi investiţiile au continuat.”
Cât priveşte datoria guvernamentală, altă informaţie lansată pe acest subiect a constat în împrumuturile foarte mari contractate, cu consecinţa creşterii datoriei guvernamentale. „Vă dau surse oficiale. La 31 decembrie 2016, datoria guvernamentală era de 37,6% din PIB. La 31 august 2017, 37,4% din PIB. A scăzut cu 0,2 puncte procentuale. Nici acest lucru n-a fost adevărat.” Acesta a demontat şi ideea potrivit căreia nu se va reuşi să se colecteze la buget suficiente venituri. „Deşi noi am început anul cu o reducere de taxe, cele 102 taxe şi impozite eliminate. Am mers şi cu un TVA într-un procent mai mic, dar, cu toate acestea, veniturile bugetare între 1 ianuarie şi 31 octombrie 2016 au fost de 187 de miliarde de lei, iar între 1 ianuarie şi 31 octombrie 2017, de 207,5 miliarde de lei. A fost o creştere a veniturilor de 10,6%.”, a explicat şeful PSD Câmpulung.
La capitolul fonduri europene – a continuat comparaţia senatorul Gheorghe Marin -, în 2016, accesarea de finanţări externe nerambursabile a fost zero. „S-a tot vorbit despre Guvernul 0% fonduri europene. În trimestrul I 2017, faţă de trimestrul I 2016, avem o creştere de 400%, în trimestrul II, de 300%, iar în trimestrul III, de 11%.” În ceea ce priveşte cheltuielile privind investiţiile publice, în perioada iulie-octombrie 2016, acestea se cifrează la 8,3 miliarde, faţă de 8,5 miliarde, în aceeaşi perioadă a anului 2017.
„La câştigul salarial mediu brut, pe economie, am avut o creştere de 15,4% câştigul salarial mediu brut, în acest an, dintre care 12,4% s-a produs în sectorul privat. Este adevărat, în primele opt luni, în sectorul public, creşterea este mai mare. Cea mai mare creştere a avut loc în Sănătate. Populaţia ocupată: este foarte important că populaţia ocupată a crescut cu 573.300 locuri de muncă, în semestrul I. De asemenea, contractele active cu normă întreagă au fost în plus faţă de decembrie 2016 cu 266.000. O mare parte dintre contractele part-time s-au transformat în contracte full-time. S-a mai spus că au „murit” foarte multe firme. Nu. Angajatorii activi, la 31 decembrie 2016, erau 555.000, acum sunt 575.000. Aceasta este situaţia din punct de vedere economic.”, a conchis senatorul Gheorghe Marin care a reluat, sub formă de concluzie a alocuţiunii sale pe acest subiect, îndeplinirea obiectivului de creştere economică. „E.M.”