Oamenii au cerut un răgaz până la primăvară, ca să întreprindă lucrările de dezafectare a amenajărilor metalice de pe domeniul public
Chit că marea grămadă a orăşenilor ataşaţi de garaje îşi va face inimă rea lecturând aceste rânduri, anunţul cutezător al primarului Liviu Ţâroiu, lansat la şedinţa Consiliului Local, din 28 noiembrie 2017, parcă s-a dorit a anunţa începutul sfârşitului epocii garajelor. Cele trei decenii de debandadă urbană, care au compromis aspectul cartierelor comuniste, şi aşa sufocat prin construcţia „cutiilor de chibrituri” unele lipite de altele, vor deveni istorie dacă primarul Câmpulungului va avea suficient „sânge în instalaţie” încât să ducă la capăt demersul anunţat înainte de a acorda încă un an de graţie. „Deja am solicitat şi am avut primele zece intervenţii de demolare a garajelor în zona Vişoi”, a fost un act de curaj al lui Liviu Ţâroiu, care a început cu cetăţeni înţelegători, oameni cu bună cuviinţă, conştienţi că pot contribui la eliminarea ţigăniei, a mizeriei şi a aspectului de colonie muncitorească, anexă a vreunui şantier de pe timpuri, a spaţiilor dintre imobilele de locuinţe. Dacă n-ar fi fost aşa, adică n-ar fi avut parte de interlocutori decenţi, cu scaun la cap, s-ar fi iscat niscaiva proteste ori măcar vociferări la adresa autorităţilor în cazul cărora, repetăm, tragem nădejde că-i vor da înainte cu tupeu în privinţa oribilelor şi matusalemicelor magherniţe. Deşi primarul Ţâroiu a lăsat întredeschisă o portiţă pe care să se fofileze în caz că se iscă o revoltă comunală, în faţa căreia intuim că va ceda, de teamă că-şi pune în pericol scorul în 2020. Care este această scăpare a şefului Executivului, pe care am simţit-o în mesajul său? Deocamdată, impune demolarea garajelor care îi blochează proiectul de amenajare a parcărilor de reşedinţă, pentru care are nevoie de spaţiu, ca să satisfacă toate cererile proprietarilor de apartamente dintr-un bloc. Reamintim că închirierea viitoarelor parcări are la bază regula „o maşină per apartament”, indiferent de numărul de autoturisme deţinute de membrii familiei. Numai dacă parcarea blocului are o suprafaţă îndestulătoare, sunt şanse ca din excedentul de spaţiu să primească al doilea sau al treilea loc. Ori, în majoritatea situaţiilor, Liviu Ţâroiu n-are suficient domeniu public nici pentru câte un loc de solicitant, de aceea, a trecut, cu vorba bună, la convingerea deţinătorilor de garaje să renunţe la ele. Aşadar, primul pas s-a făcut, în sensul că primele notificări s-au oprit în cutiile poştale ale destinatarilor, cu care conducătorul Primăriei a avut înţelepciunea să şi discute, ca să-i facă pe oameni să accepte o schimbare bună: extinderea parcărilor amenajate, ca să împace toţi vecinii.
Prelungirea contractelor până în decembrie 2018 nu împiedică demolarea, susţine primarul
Bine ar fi ca administraţia să aibă acelaşi succes înregistrat cu primii zece cetăţeni şi cu restul de 861, la cât se ridică numărul de contracte din evidenţele Primăriei Câmpulung. 871 de orăşeni plătesc chirie pentru coşmeliile metalice, care, într-o mică proporţie, servesc scopului în care au fost ridicate, majoritatea fiind magazii şi depozite familiale pentru ce nu are loc în apartament. Ce se feresc să spună aleşii este că numărul cutiilor metalice care este musai să dispară, fără discriminare, depăşeşte statistica urbaniştilor Primăriei, care taxează, fireşte, ce există pe domeniul public. Însă deranjante ochiului sunt toate, indiferent pe al cărui pământ au fost trântite, al statului ori al cetăţenilor, proprietari ai unor parcele lângă bloc. Nu mai vorbim despre frustrarea colectivă, produsă de o decizie discriminatorie, de a le permite unora să-şi păstreze şandramaua din diverse motive: nu se află pe terenul public, nu se află pe un teren menit a fi transformat în parcare ş.a.m.d. Altfel spus, ideal este – şi ne referim la un ideal pe care Liviu Ţâroiu şi oamenii din subordine îl pot atinge fără bani cheltuiţi, fără investiţii, fără studii şi proiecte care să le „mănânce” timpul, doar folosindu-se de autoritatea funcţiei – să se impună dărâmarea tuturor garajelor, fără deosebire. Fără scuze, fără excepţii, fără dat înapoi, ca să simţim o adevărată schimbare pozitivă a unor cartiere concepute greşit din start.
Dar cum Liviu Ţâroiu este, înainte de a fi primar, politician de carieră, la mâna electoratului, care poate întoarce şantajul împotriva lui, după modelul aplicat în vara lui 2016, nu ne facem iluzii că, din 2019 încolo, vom avea înaintea ochilor cartiere luminoase, aerisite şi substanţial îmbunătăţite, estetic vorbind, nemaipunând la socoteală considerentele legate de siguranţă. Căci s-a demonstrat, la incendiul din Vişoi, din această toamnă, că sunt şi un pericol, fiind folosite ca afumători, grătare, service-uri auto, etc.
De ce ne referim la anul 2019 ca debut al transformării oraşului într-un şantier de demolări, aşa cum lasă să se înţeleagă şeful Executivului? La recenta întrunire a Consiliului Local s-a discutat şi, din păcate, s-a aprobat „prelungirea valabilităţii contractelor de închiriere având ca obiect terenuri care aparţin domeniului public şi privat, ocupat de construcţii provizorii (garaje, magazii, copertine), până la 31 decembrie 2018”. Încă un an peste termenul care trebuia să fie ultimul – 31 decembrie 2017 -, stabilit de primarul Ţâroiu cu cetăţenii participanţi la dezbaterea publică ţinută la câteva luni după câştigarea funcţiei, în 2016. Dar cum angajamentul privitor la respectarea scadenţei în materia existenţei garajelor a fost asumat de un om politic, pe al cărui cuvânt este recomandat să nu pui bază, s-a ajuns la o nouă prelungire, după cum am anticipat din momentul slobozirii finalului lui 2017 ca început al schimbării.
Liviu Ţâroiu s-a apărat în faţa comunităţii că, deşi solicită încă o extensie a ultimatumului dat, pesemne, pentru pregătirea psihicului câmpulungenilor ataşaţi de baraca ticsită de hârburi, n-a stat degeaba. Adică a pus în practică programul de realizare de parcaje în condiţii superioare celor executate cu pietriş, eliminat în favoarea asfaltului, program la încheierea căruia autorităţile vor şti câte spaţii au disponibile în momentul în care vor da startul „licitaţiei” parcărilor. Licitaţie, impropriu spus, dacă administraţia publică va avea destule locuri de oferit cetăţenilor. Poate dacă se vor găsi unii mai căpăţânoşi, care să-şi dorească aceeaşi parcelă.
Urbanistul Primăriei, dojenit public pentru lipsa unui inventar proaspăt al garajelor
Însă ce era mai important şi mai „migălos” nu s-a îndeplinit. Profităm de ocazia acestei relatări pentru a consemna un alt eşec – deşi, cel mai probabil, nu s-a avut nicio clipă în intenţie – înregistrat în activitatea subalternilor lui Liviu Ţâroiu. Parcă era vorba că, în anul 2017, va fi întreprinsă o inventariere la sânge a tot ceea ce intră în categoria construcţiilor rudimentare, neautorizate. Controlul trebuia să aibă ca efect o listă a câmpulungenilor cu garaj şi cu maşina pe trotuar, cu garaj şi fără maşină şi alte situaţii care nu justifică prezenţa pe mai departe a coşmeliilor. Încă din momentul în care a dispus, din gură, întocmirea verificărilor, primarul era convins că oamenii săi vor găsi pe teren ceea ce se ştie deja de către tot oraşul. Că în garaje zace orice altceva, mai puţin automobilul familiei.
Pentru lipsa acestui inventar, care era normal să fie ataşat cererii Executivului adresate Legislativului municipal, pus în situaţia integrată de a amâna cu încă un an o stare anormală, nedorită de acea parte a comunităţii deschisă la minte, „flămândă” de civilizaţie, reprezentantul Compartimentului Urbanism al Primăriei, Constantin Vâlsănescu, a fost „săpunit” în public de consilierul local Constantin Ivan. Şeful Comisiei Buget-Finanţe a prezentat concluziile colegilor implicaţi în problematica prelungirii contractelor pentru spaţiile Primăriei închiriate patronilor din municipiu, pentru balcoane şi garaje. Ultimele n-aveau ce să mai caute pe ordinea de zi a unei şedinţe de Consiliu dacă s-ar fi respectat data limită de 31 decembrie 2017, anunţată de Liviu Ţâroiu la consfătuirea cu cetăţenii pe tema acestor anexe, care, în viitor, cu el primar sau cu altul, capabil să disciplineze o populaţie lăsată să facă ce vrea, vor dispărea.
„(…) În cazul terenurilor ocupate de construcţii provizorii, garaje, copertine, căi de acces, se spune foarte clar: sunt construcţii provizorii. Nu vreau să dezvolt subiectul, dar, de această dată, trebuie să spun că cel care se ocupă sau care gestionează compartimentul nu-şi face datoria.”, a precizat Constantin Ivan. „Corect, ca şi la balcoane.”, l-a aprobat preşedintele de şedinţă, Ionel State. „Pentru că, la o altă şedinţă, s-a comunicat tuturor că trebuie să ni se prezinte de către acest compartiment care sunt ocupate, care nu sunt, unele sunt fără utilitate. Şi chiar sunt doritori care vor să predea spaţiile sau asemenea construcţii provizorii. Noi nu avem o situaţie clară. Aici sunt foarte multe contracte. Atunci, am stabilit, în cazul acestor construcţii provizorii, decât să intervenim cu alte forme, pentru a respecta relaţiile contractuale, că un an este suficient. Aceasta a fost gândirea comisiei.”, şi-a continuat ideea consilierul.
Acesta a contestat şi conţinutul articolului din cele trei proiecte de hotărâri referitoare la spaţii comerciale, balcoane şi garaje, care prevedea că „Direcţia Tehnică de Urbanism (şi Arhitect Şef, în cazul garajelor) va aplica pe actul adiţional viza de îndeplinire a condiţiilor legale urbanistice, de amenajare a teritoriului şi de autorizare a construcţiilor.” „Este un conţinut care trebuie făcut astfel încât să fie în concordanţă cu realitatea, căci, de fiecare dată, spunem că nu avem arhitect şi urbanist sau persoane de specialitate – „Avem!”, l-a întrerupt Liviu Ţâroiu -, iar la terenul ocupat de garaje se impune şi viza arhitectului şef. Atunci, noi blocăm întocmirea contractelor, că nu avem personal de specialitate, sau le trimitem în altă parte ca să fie vizate?”, a fost altă nemulţumire a lui Constantin Ivan, pe care l-a lămurit primarul cum a gândit Primăria lungirea agoniei.
„La garaje am cerut un an, pentru că am început să facem amenajări de parcări în toate cartierele şi deja am solicitat şi am avut primele zece intervenţii de demolare a garajelor în zona Vişoi. Acolo unde incomodează urbanistic parcările făcute, am discutat deja cu cetăţenii, le-am făcut somaţie şi continuăm să facem somaţii în toate zonele în care ne dezvoltăm cu parcări modernizate. Oamenii au fost de acord. Unora le-am prelungit termenul până în luna martie, ca să le demoleze, alţii le-au demolat deja. Sper să fiţi de acord cu un an, căci vom continua această modernizare a parcărilor, asfaltare şi toate celelalte. În ceea ce priveşte arhitectul, nu avem arhitect şef, avem un concurs anunţat. Între timp, am încheiat un contract de angajare a unui arhitect, care va viza proiectele noastre de urbanism. Suntem sub contract pe fiecare obiectiv în parte.”, a precizat primarul Ţâroiu.
Acesta vrea ca noi să credem că, deşi Primăria este dispusă la încă un an de îngăduinţă, în luna martie vom auzi sunetul primelor table căzând. Asta pentru că în textul hotărârii, dar şi în contractele de închiriere este inserată o clauză, potrivit căreia „în cazurile de retrocedare a suprafeţei de teren respective către fostul proprietar sau către moştenitorii acestuia, precum şi din motive de utilitate publică, în cazul în care Planul Urbanistic o impune sau în alte cazuri legale, intervine rezilierea unilaterală a contractelor de închiriere.” În fine, această clauză a existat şi până în 2017 în hotărârea de Consiliu şi n-a îngrozit pe nimeni. Dar, repetăm, Liviu Ţâroiu vrea să credem că, din 2018, va fi altceva. Adică începe curăţarea terenurilor dintre blocuri de acareturile contribuabililor învăţaţi ca la ţară, cu şopronul lângă casă.
Cu modificarea cerută de Ivan, referitoare la viză, care va fi dată de compartimentul de specialitate, prin persoanele autorizate, şi cu voturile împotrivă ale liberalilor Lucian Ionescu şi Bogdan David, la sfârşitul lunii noiembrie, aleşii municipali au încuviinţat încă un an de clemenţă. Cu condiţia ca garajul să nu se afle pe traiectoria echipelor de constructori care lucrează la parcări. Cele două voturi potrivnice prelungirii au provenit de la doi susţinători constanţi ai acţiunii de demolare cât mai rapide, din cauza pericolului de incendiu la garaje, mai ales pe perioada de iarnă, incidente pentru care, în mod cert, responsabili vor fi şi cei care ne conduc, tolerând ilegalitatea în care funcţionează spaţii care, de Crăciun, devin afumători pentru şuncă şi cârnaţi.
Spre deosebire de cele 871 de contracte pentru garaje şi 22 pentru terenurile cu alte destinaţii (grădini, căi de acces), extinse cu un an, documentele pentru spaţiile comerciale, 79 la număr, şi cele pentru balcoane, 303, au beneficiat de prelungiri mai consistente: trei ani, respectiv cinci ani.