Primarul şi directoarea economică se apără că banii nu sunt consumaţi, ci angajaţi în lucrări.
La jumătatea anului 2017, primarul Liviu Ţâroiu a atins cu mâna fundul „cufărului cu galbeni”, care, spre deosebire de povestea în care nu seacă niciodată, în viaţa reală, s-a subţiat, până la dispariţia, aproape în totalitate, a economiilor făcute, an de an şi mandat după mandat, de Călin Andrei. Acum, n-am putea să spunem care scenariu este mai rău: prăpădirea banilor pe „Kretzulescu”, lucru care nu s-a întâmplat „decât” cu cele 81,6 miliarde de lei vechi pierdute cu parcurile, sau consumarea grămezii dintr-o sorbire de către urmaşul său, care a „topit” rezervele comunităţii într-un an. De altfel, n-a ascuns că acesta este scopul său, pe care l-a împărtăşit tuturor plătitorilor de taxe şi impozite când s-a aprobat bugetul pe 2017: „Trebuie să ne concentrăm să cheltuim aceşti bani!” Deziderat care i-a ieşit impecabil, căci entuziasmul cheltuirii unei averi strânse în ideea „regenerării urbane” a adus bugetul în sapă de lemn: 6.000 de lei rămaşi disponibili, după socoteala opoziţiei liberale, dintr-un total de 70 de milioane de lei (!) aflate la discreţia autorităţilor la început de an. Primarul şi acoliţii săi se apără că bănetul n-a fost cheltuit şi în fapt, ci angajat ori rezervat unor proiecte care urmează să se înfăptuiască. Şi, la o adică, dacă, Doamne, fereşte!, se întâmplă un dezastru în târg, oricând se poate schimba destinaţia fondurilor planificate să servească la altceva. Mai cu seamă că intrăm pe ultima sută de metri a anului şi nu sunt şanse ca lista de investiţii să fie realizată într-un procent care să justifice exuberanţa cu care a fost acordat votul majorităţii PSD-iste. Epuizarea excedentului bugetar s-a produs prin recentele alocări de fonduri având ca beneficiare unităţile de învăţământ şi câteva proiecte ale Primăriei, printre care şi cel cu defavorizaţii, finanţat în cadrul unui program european, ce impune o cofinanţare locală.
Excedentul la buget a devenit o amintire
Şedinţa Consiliului Local Câmpulung aferentă lunii august a debutat cu o rectificare a bugetului municipiului pe 2017, prin care s-au suplimentat, în special, rezervele financiare ale şcolilor, dar au fost satisfăcute şi diverse nevoi ale administraţiei publice. În afară de excedentul existent de acum înainte doar în amintire, Executivul lui Ţâroiu s-a înfruptat şi din fondul de rezervă, de vreme ce, în privinţa economiilor, a ajuns la fundul sacului. Dar să vorbim despre ultimele rămăşiţe ale excedentului, cu care a fost potolită „foamea de bani” a şcolilor din municipiu, care, întrebate de Primărie ce le trebuie la început de an şcolar, au umplut registratura instituţiei de plângeri. Înainte de a detalia cheltuielile susţinute din surplusul înregistrat în decursul anilor de bugetul local, surplus devenit, repetăm, istorie, facem precizarea că ultimelor tranşe de bani, înainte de a-l declara gătat, în valoare de 537.600 lei, respectiv 153.500 lei, li s-a pecetluit destinaţia la întrunirea aleşilor municipali din 31 august 2017.
Lista de nevoi, cu sumele aferente, transmise de instituţiile aflate în subordinea Consiliului Local, ca răspuns la adresa Primăriei din 17 august, „în vederea stabilirii disponibilului sau necesarului de credite bugetare, pentru cheltuieli curente şi obiective de investiţii”, arată astfel:
Şcoala Gimnazială „Theodor Aman” – 57.000 lei, pentru:
=21.000 lei: „Amenajarea grupurilor sanitare destinate persoanelor cu dizabilităţi”, ca măsură de îndeplinit în urma procesului-verbal de control din 20 iunie 2017;
=36.000 lei: „Două seturi de mobilier modular specific alternativei educaţionale „Step by step”;
Liceul Teoretic „Dan Barbilian” – 25.000 lei, pentru:
=Suplimentarea obiectivului de investiţii „Proiectarea şi execuţia reabilitării terenului de sport” (suma totală a obiectivului de investiţii: 150.000 lei +25.000 lei = 175.000 lei);
Liceul cu Program Sportiv – 21.500 lei, pentru:
=Proiectul tehnic al lucrării de „Reabilitare a construcţiei existente şi amenajarea sălii de forţă”;
Şcoala Gimnazială „Oprea Iorgulescu” – 94.100 lei
(din care doar 6.100 lei sunt din excedent, iar diferenţa de 88.000 lei reprezintă o virare de credite de la obiectivul de investiţii „Reabilitarea sistemului de încălzire în şcoala veche”), pentru:
=„Sistem de detecţie şi avertizare la incendiu”. Potrivit materialului care explică nevoia alocării consistente, „realizarea acestui obiectiv este necesară în urma apariţiei înştiinţării Inspectoratului Şcolar nr. 2172/21.03.2017, efect al adresei Ministerului Educaţiei Naţionale cu nr. 8293/13.03.2017, extrasul din raportul referitor la măsurile de prevenire a incendiilor din unităţile de învăţământ şi punerea în aplicare a Ordinului Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3946/01.06.2001, care a relevat faptul că în incinta instituţiei nu există un sistem de alarmare în caz de incendiu.”
Colegiul Naţional „Dinicu Golescu” – 10.000 lei, pentru:
=„Rampă de acces pentru persoane cu dizabilităţi”. „Realizarea acestui obiectiv este măsura dispusă de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a judeţului Argeş, în baza procesului verbal de control din 8 noiembrie 2016, cu termen de realizare 31 august 2017.”, redăm din documentaţia de şedinţă.
Şi Compartimentul Investiţii al Primăriei s-a înfiinţat cu „ulciorul” la ultimele picături ale excedentului, solicitând şi primind cea mai mare sumă din restul de bani împărţit la şedinţa din 31 august 2017. Mai exact, 418.000 lei, pentru următoarele lucrări şi dotări:
=282.500 lei, reprezentând cheltuieli neeligibile pentru obiectivul „Modernizarea, reabilitarea şi recompartimentarea interioară a clădirii Colegiului Tehnic Câmpulung, situată în strada Negru Vodă, nr. 145”;
=67.000 lei, pentru Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Intervenţii – D.A.L.I. necesară investiţiei de „Reabilitare a sistemului de iluminat public în municipiul Câmpulung”;
=10.000 lei, pentru suplimentarea obiectivului de investiţii „Desfiinţarea amfiteatrului de vară în curtea fostei clădiri a Primăriei, astăzi Palatul Culturii, şi amenajarea unei parcări”;
=3.500 lei, pentru achiziţionarea unui aparat de aer condiţionat;
=55.000 lei, pentru proiectarea şi execuţia lucrării de deviere LEA 20 KV Câmpulung. Cei 55.000 lei suplimentează obiectivul de investiţii „Reabilitarea străzii Gruiului km 0+000 – km 2+426 şi a străzii Richard km 0+000 – km 0+688”. Jumătatea de miliard, în bani vechi, va fi folosită pentru mutarea stâlpului de electricitate rămas în mijlocul străzii Gruiului, după lărgirea carosabilului.
„Dacă mâine se întâmplă o calamitate, nu mai avem disponibili decât 6.000 de lei”
Înainte de debutul dezbaterilor, Economicul Primăriei a lansat o cerinţă, în regim de urgenţă, Legislativului municipal, de dirijare a ultimelor „leţcăi” din excedent către cofinanţarea proiectului referitor la câteva zone defavorizate ale Câmpulungului. Chiar în ziua şedinţei de Consiliu, la Primărie a sosit o adresă din partea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane, Regiunea Sud Muntenia. Documentul face referire la contractul de finanţare prin programul european POCU, semnat pe 28 august 2017, prin care Câmpulungul va primi fondurile necesare susţinerii proiectului „Schimbă-ţi viitorul! – Dezvoltarea socială şi economică a persoanelor defavorizate din zona de Nord a municipiului Câmpulung”. Ca să poată da startul acestui program, Consiliului Local i se cerea, întrucât în buget nu fuseseră prevăzute sumele necesare, din cauză că nu s-a ştiut data la care începe, să fie de acord ca să fie folosiţi din excedent 153.500 lei. „Suma reprezintă cofinanţarea eligibilă a liderului de parteneriat – Municipiul Câmpulung – şi a partenerilor finanţaţi din bugetul local: Serviciul Public de Asistenţă Socială Câmpulung şi Şcoala Gimnazială „C.D. Aricescu”.”, precizează materialul ivit suplimentar ordinii de zi.
Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 18.868.000 lei, din care finanţare de la bugetul naţional, 2.617.000 lei, finanţare nerambursabilă, 15.697.000 lei şi cofinanţarea beneficiarului, 554.000 lei. Economiştii au cerut 153.500 lei, „restul ne vin tot de la fonduri, 2% din valoarea eligibilă totală a proiectului. Finanţarea este 98% din bugetul fondurilor nerambursabile şi 2% din bugetul local.”, a informat directorul economic Violeta Iarca. „Cei 153.000 lei sunt din cei 159.000 lei pe care îi mai aveam (n.r. în excedent),” a făcut liberalul Bogdan David publică o discuţie pe care a avut-o în particular cu directorul economic. „Am constatat, de fapt, că în bugetul municipiului Câmpulung, în momentul de faţă, nealocaţi sau necheltuiţi, mai erau disponibili 159.767 lei, din care am alocat încă 153.500 lei. Toţi banii pe care îi mai avem sunt 6.000 de lei.”, a dat acesta pe faţă seceta financiară care a pârjolit într-o jumătate de an vistieria Primăriei.
Iarca a încercat să demonteze ideea de golire a tezaurului local într-un timp atât de scurt, susţinând că suma nu este cheltuită deocamdată, doar angajată în cheltuieli. „Excedentul bugetar al anilor precedenţi a fost angajat, sub formă de angajament bugetar, la partea de cheltuieli a bugetului local, în proiecţia bugetară.”, a precizat şefa Economicului, susţinută de contabilul şef Roxana Bragă, cum că, în ipoteza unei cheltuieli neaşteptate, se poate renunţa la unul dintre obiectivele planificate a fi finanţate din excedentul care nu mai este. „E băgat în lucrări. Nu-l mai avem, a constatat David epuizarea conţinutului teşcherelei publice. Practic, mai avem 6.000 de lei din cele 700 de miliarde (n.r. lei vechi; 70 milioane lei, în banii noi) pe care le-am avut. Pentru mine, este un semnal de alarmă că am reuşit, ţinând cont că bugetul municipiului Câmpulung a fost undeva la 26 de milioane, am avut 34 de milioane în excedent, să-i cheltuim pe toţi, 70 de milioane, până acum. Mai avem 6.000 de lei.” „Nu i-am cheltuit pe toţi, sunt angajaţi.”, a reluat primarul Ţâroiu argumentaţia economistei şefe. „Dacă mâine se întâmplă o calamitate, nu mai avem disponibili decât 6.000 de lei.”, a continuat David.
„Mai avem fondul de rezervă bugetară.”, a ieşit din dilemă directoarea Iarca, numai că şi această sursă a fost pe jumătate consumată, chiar la şedinţa cu pricina dându-se un vot în acest sens. „Soluţii avem suficiente. Să dea Dumnezeu să n-avem calamităţi!”, şi-a urat singur Ţâroiu, care, dacă se întâmplă să aibă, totuşi, calamităţi, poate dezumfla salariile, de vreme ce le-a dat subalternilor într-o lună cât pentru trei.