Până când se va hotărî primarul Câmpulungului să anunţe încă un triumf în cadrul proiectului „Kretzulescu”, amenajarea izvorului cu o căutare care înfrânge tururile clienţilor pe la standurile cu apă ale supermarketurilor locale, de prezentarea investiţiei s-au ocupat partenerii municipalităţii: arhitecta Anca Coşa şi societatea Holcim. Fabrica de ciment a achitat o notă de plată care s-a ridicat la 11.000 de euro, după cum aflăm dintr-un comunicat de presă transmis redacţiilor câmpulungene. La un asemenea cost al lucrărilor de punere în valoare a punctului de atracţie a parcului, finalitatea nici avea cum să fie altfel decât una pozitivă. Prin comparaţie cu ce a fost, proaspăta imagine este, trecând peste comentariile legate de cheltuiala apreciată de unii dintre câmpulungeni ca uriaşă, mult îmbunătăţită. Păcat, însă, că vecinătăţile nu se ridică la nivelul noii amenajări, care, până la acest moment, oricât de tare ne-am stoarce creierul să scoatem şi altă realizare a administraţiei pe 2017, rămâne cam singura. Iar meritul nu este al Primăriei, ci al finanţatorului, care a plătit execuţia obiectivului care ar fi trebuit să se înfăptuiască prin intermediul fondurilor europene. Însă cum acestea au fost pierdute de administraţia publică locală cu o uşurinţă revoltătoare, Holcim a sărit în ajutorul comunităţii, la fel cum a procedat în cazul locului de joacă din Grădina Publică, şi a dus la îndeplinire „piesa de rezistenţă” a parcului.
Realizarea din „Kretzulescu”, anunţată pe 23 august
Din recentul comunicat de presă transmis de reprezentanţii fabricii de ciment pe 23 august 2017 aflăm că: „Printr-o investiţie de 11.000 de euro, Holcim Romania a sprijinit realizarea proiectului de amenajare a izvorului de apă din Parcul „Kretzulescu” din Câmpulung.”, obiectiv realizat în parteneriat cu Primăria.
„Holcim Romania continuă proiectele de implicare socială dedicate comunităţilor locale în cadrul Planului 2030. Amenajarea izvorului din Parcul „Kretzulescu” este al doilea proiect menit să ofere surse sigure de apă potabilă locuitorilor din zonele în care ne desfăşurăm activitatea. În 2016, compania a investit 9.000 de euro într-un proiect de foraj, prin care 40 de familii din cătunul Valea Lupului, judeţul Bihor, beneficiază pentru prima dată de o sursă de apă potabilă curată şi constantă.
„Prin proiectul de amenajare a acelui izvor am redat locuitorilor din Câmpulung, în condiţii de siguranţă, o sursă de apă potabilă, utilizată încă din secolul al XIX-lea, când medicul Nicolae Kretzulescu a construit în zonă ansamblul de clădiri cu destinaţie balneoclimaterică. Respectăm locurile şi tradiţiile şi continuăm astfel demersurile noastre de a oferi comunităţii în care activăm o viaţă mai bună, mai sănătoasă şi mai sigură.”, a declarat Cornel Banu, directorul Fabricii de Ciment Holcim din Câmpulung.
Proiectul, realizat de arhitecţii musceleni Anca şi Adrian Coşa, conservă atmosfera anilor 1800, respectând arhitectura zonei. Pentru construcţia acestuia s-au folosit materiale precum: piatră de Albeşti, borduri de granit, pavaj de granit, piatră sfărâmată şi lemn ecarisat, materiale specifice construcţiilor muscelene din vechi timpuri, multe dintre ele atestate în prezent ca monumente de arhitectură.
„Strategia noastră de dezvoltare durabilă, Planul 2030, vizează conservarea resurselor naturale şi implicarea în proiecte menite să aducă schimbări în bine în comunităţile locale. În zonele în care operăm, ne propunem să oferim comunităţilor acces la surse de apă potabilă. Proiectul de la Câmpulung redă locuitorilor oraşului o sursă de apă binecunoscută şi utilizată de localnici şi contribuie, totodată, la conservarea moştenirii arhitectural-istorice a zonei.”, arată Alina Cristea, manager Dezvoltare Durabilă Holcim Romania.”
Sfinţire într-un cadru particular, fără autorităţi şi sponsor
Cu trei săptămâni în urmă, izvorul a fost sfinţit de sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos (6 august 2017). N-a fost o inaugurare oficială, cu participarea primarului, a aleşilor şi a sponsorului, ci un gest privat aparţinându-i arhitectei care a proiectat varianta modernă a lui „Kretzulescu” şi care a apelat la serviciile preotului Ciprian Dragomir, parohul de la „Fundeni”, pentru a ţine o slujbă de binecuvântare, pentru trăinicia construcţiei şi longevitatea sursei de apă. Practic, informarea având-o ca autoare pe proiectanta Anca Coşa a marcat finalul investiţiei desprinse din proiectul mare şi realizate pe cheltuiala Holcim. Anunţul sfinţirii sursei de apă, care, din această vară, are un aspect considerabil ameliorat, este însoţit de câteva date despre istoricul şi proprietăţile curative ale izvorului căruia foarte mulţi orăşeni i-au rămas fideli. „Forajul a fost executat de I.M.F.B.R.M. Bucureşti, în anul 1980. Adâncimea finală: 151,60 metri. Debitează din formaţiuni de vârstă miocen inferior (interval de adâncime 118-129,5 metri) apă mineralizată sulfuroasă oligominerală cu Q 0,8-1,0 l/s. Temperatura apei la adâncimea de 151 metri este de 10 grade Celsius. Caracteristicile acestui izvor, cercetate în urma forajului din 1980, sunt: apă slab mineralizată, sulfuroasă, bromurată, bicarbonată sodică, hipotonă, atermală. Indicaţii: apă pentru cură internă în cadrul următoarelor afecţiuni: boli de rinichi şi căi urinare, hepatite şi hepatocolecistite cronice, dischinezii biliare, gastrite hiperacide, stări alergice. Se poate bea în cantităţi mici, de mai multe ori pe zi, până la un litru, în raport de toleranţele individuale.”
Cam scump, zic câmpulungenii
În afară de cei implicaţi în punerea în practică a acestei secvenţe din „Reabilitarea centrului istoric şi a Complexului Kretzulescu”, au avut ceva de spus şi câmpulungenii, la aflarea preţului, care, fiind suportat de o companie privată, putea să fie şi de trei ori mai mare. Redăm câteva opinii postate în subsolul comunicatului preluat pe o pagină de socializare a unui grup de presă.
=Ioan Pavel: „Probabil, au forat şi au adus la zi un nou izvor, la banii ăia. Sau au scris un proiect prin care s-a forat?!”
=Cornelia Popescu: „Cât? Cu suma asta se ridică o casă modestă pentru un năpăstuit al sorţii! Ce materiale aşa valoroase s-au folosit, de s-a ajuns la acea sumă?!”
=Eduard Andrei Ambruş: „Răi mai sunteţi! E firmă privată, dă cui vrea.”
=Florin Şerban: „Vai, ce mult au dat, în compensaţie cu cât ne iau din avuţia naţională!”
=Claudia Nordbustad: „Subscriu.”
=Florin Şerban: „Nouă, românilor, ce ne dă pe praful de pe tobă? Nu mai avem fructe, arderile care se duc în natură şi aerul le-a mai controlat Garda de Mediu?”
=Tanţa Croitoru: „Poate fac şi trotuarul din faţa parcului, căci l-au stricat şi au trecut două săptămâni şi, atunci, se explică cheltuiala.”
Mai rămâne ca şi întâiul om al urbei să completeze declaraţiile iniţiatorilor şi beneficiarilor cu mesajul autorităţii locale în a cărei scrisoare de realizări pe 2017 va figura izvorul din „Kretzulescu”. Eventual, cu o tăiere de panglică inaugurală, căci de multicel nu s-au mai consumat astfel de momente la Câmpulung, pentru rememorarea cărora ar cam fi nevoie să apelăm la arhiva de înregistrări. „E.M.”