Cei incluşi pe lista de invitaţi a primarului Benonie Ştefan la Ziua Comunei Aninoasa, cu care acesta şi-a dorit să rupă „gura târgului”, cel puţin în privinţa calităţii oaspeţilor, au contribuit, fără discuţie, la succesul manifestării, care, conform cutumei, are şi o parte festivă. De când s-a aşezat pe scaunul de primar, Benonie Ştefan a ţinut să fie mai cu moţ în rândul primarilor musceleni, invitând la sărbătoarea localităţii lume bună de la Bucureşti. L-a adus pe Aninoasa pe însuşi preşedintele partidului din care făcea parte pe la începuturile carierei sale de edil-şef, Dan Diaconescu, de care l-a legat o dragoste politică „de-o vară”. După prăbuşirea prezidentului, cu Partidul Poporului cu tot, Benonie Ştefan a migrat la PSD, cu ajutorul căruia va ieşi la pensie din funcţia de primar. Învăţându-i pe consăteni cu musafiri de rang înalt, primarul s-a asigurat că la ediţia 2017 va avea pe scenă greii partidului, într-un număr cu care să-şi eclipseze colegii care au organizat evenimente similare. Ce-i drept, dintre toate localităţile muscelene care s-au sărbătorit până acum, la Aninoasa s-a înregistrat cea mai consistentă participare a personalităţilor cu funcţii în administraţia publică centrală şi judeţeană. Conducerea Consiliului Judeţean Argeş a fost prezentă în formulă completă: preşedintele Dan Manu şi vicepreşedinţii Simona Brătulescu şi Ion Mânzână, cărora li s-au alăturat prefectul Emilian Dragnea şi opt parlamentari, toţi de la PSD: senatorii Ecaterina Andronescu, Şerban Valeca şi Gheorghe Marin şi deputaţii Simona Bucura Oprescu, Nicolae Georgescu, Nicolae Velcea, Radu Vasilică şi Cătălin Rădulescu, consilieri judeţeni şi primari. Dintre cei musceleni îi amintim pe Liviu Ţâroiu, primarul Câmpulungului, Vasile Leau, de la Boteni, Cristinel Hristu Dică, de la Vlădeşti, şi cel mai bun prieten al lui Benonie Ştefan, Virgil Baciu, primarul de la Corbi, împreună cu care a intonat în faţa sătenilor cântece patriotice, în timp ce omologul din fosta comună musceleană flutura drapelul României.
Colegii parlamentari din Argeş au ţinut să-i mulţumească pentru prezenţă fostului ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, care s-a făcut utilă pe scena de la Aninoasa, ajutându-l pe primar să-i premieze pe copiii cu performanţe la învăţătură. După obicei, înainte de a începe petrecerea, întreţinută de artiştii invitaţi să concerteze la „Hora de la Aninoasa”, au fost recompensate cuplurile a căror căsnicie a atins o jumătate de veac.
Sărbătorirea celor 580 de ani de la prima atestare documentară a localităţii a generat şi reacţii defavorabile organizatorilor acţiunii, cărora le-au scăpat din vedere persoane de vază legate ca obârşie de Aninoasa, care şi-ar fi dorit să fie prezente la reunirea Fiilor Satului, dar care n-au fost invitate. Probabil, dintr-o scăpare a autorităţilor, nu neapărat cu rea intenţie. Unul dintre aceştia, Adrian Spânu, un câmpulungean, care trăieşte la Braşov, a ţinut să-i împărtăşească amărăciunea pricinuită de această omisiune gazdei Zilei Comunei, postându-i, cu o zi înaintea evenimentului programat pentru duminică, 20 august 2017, un mesaj cu titlu de reproş pe pagina de socializare.
Iată ce-i scrie musceleanul care lasă să se înţeleagă că i-ar fi plăcut nespus să se afle printre ai săi la Festivalul „Hora de la Aninoasa”, denumirea sub care se desfăşoară de mai mulţi ani Ziua Comunei: „Vă mulţumesc din suflet pentru „invitaţia” primită la întâlnirea cu „Fiii Satului”. Poate greşesc şi întâlnirea a fost numai cu „Fiii Satului Slănic”. Atunci, îmi cer scuze, însă dacă au fost fiii satului sau comunei în care m-am născut, fiind fiul unei, îmi permit să spun asta, personalităţi a satului, crescut, educat, cununat – ANINOASA – atunci, trebuie să remarc faptul că aţi comis o greşeală enormă. În mod normal, fiul satului este cel care s-a născut, crescut, educat şi îşi desfăşoară activitatea în sat. Însă din experienţa acumulată de la predecesorii dumneavoastră, şi nu numai, la asemenea activităţi se invită şi „trădătorii”, cei plecaţi din sat, dar ai căror părinţi au făcut ceva pentru comunitatea din care au făcut parte, şi-au adus contribuţia la bunăstarea, prosperitatea şi educaţia comunităţii, pentru aducere aminte. Un alt motiv pentru care se invită toţi cei născuţi în sat sau în comună, este acela al reîntâlnirii tuturor celor care au lăsat satul pentru a duce numele acestuia în ţară, arătând tuturor frumuseţea acestuia, dar, totodată, trăind cu speranţa că odată se vor întoarce în satul lor drag. Dar… trecând peste toate acestea, consider că măcar pentru ceea ce a făcut tatăl meu pentru comunitate meritam, să-i zicem, o invitaţie. Consilierii dumneavoastră sunt… dar mai bine vă doresc distracţie plăcută, seară bună şi rămân cu speranţa că nu mă ştergeţi din grupul de prieteni. Critica este constructivă şi numai prietenii au curajul să v-o spună în faţă.” „E.M.”