Politica socială aplicată de primarul PSD la Câmpulung are la bază o grijă soră cu iresponsabilitatea pentru cei care au şi o totală lipsă de compasiune faţă de cei care n-au. Liviu Ţâroiu a pompat fără măsură în lefurile votanţilor din Primărie, fără deosebire, că fac sau nu fac treabă, în timp ce de la Pieţe SRL a dat patru nefericiţi afară, din motiv de nerentabilitate a societăţii Consiliului Local. Astfel a judecat majoritatea social-democrată desfrâul salarial din Primărie prin comparaţie cu inexplicabila lipsa de profitabilitate în care s-ar găsi „mina de aur” a Consiliului Local. Noi am arătat, cu ani în urmă, că numai parcările de la Piaţă, taxate corect, ar putea aduce bani frumoşi în contul Pieţelor. PSD a intrat în linie dreaptă cu stratagema de înlocuire a liberalului Ionel Vlădescu, căci a venit vremea ca puterea să se bucure de avantajele şefiei unui domeniu în privinţa căruia noi înţelegem perfect de ce nu duduie. Ziarul nostru nu se dezice de la credinţa că statul „funcţionează” cu prea mulţi trântori pe metrul pătrat, lucru recunoscut, cu alte vorbe, şi de primar, care se fofilează că are mâinile legate de legislaţia muncii şi nu-i poate da afară pe incompetenţi. Încă din 2010, când Călin Andrei şi majoritatea liberală au salvat slujbele celor 22 de angajaţi ai Administraţiei Pieţelor, transformând serviciul public în societate comercială, ca să evite aplicarea cerinţei Guvernului Boc, de disponibilizări în sectorul public, noi am susţinut că noul SRL n-are nevoie de atâta personal. Adică, în cazul ADP, a fost posibil să se renunţe la serviciile unor muncitori, a căror lipsă s-a simţit, iar la Piaţă au fost păstraţi toţi. Opt ani mai târziu, ca să despovăreze bugetul SRL-ului, administraţia PSD a găsit soluţia: concedierea a patru angajaţi, ale căror câştiguri lunare cumulate nu ajungeau la nivelul unui salariu de şef de serviciu din Primărie. Curios raţionamentul social-democrat al primarului „celor mulţi”, lăsând fără serviciu patru amărâţi, care duceau acasă, în ziua de salariu, minimul pe economie, fără a se atinge, nici măcar cu gândul, de subordonaţii inutili din Primărie. Acestora nu numai că le-a crescut leafa, dar unii au mai şi fost premiaţi la sfârşit de an, din fondul aflat la dispoziţia primarului, separat de cel de salarii.
Primarul i-a premiat la sfârşit de an şi pe cei care stau o oră la serviciu, după care pleacă la cumpărături, apoi acasă
Restructurarea suferită de societatea Consiliului Local demonstrează cât de inechitabil tratează puterea două situaţii asemănătoare: bugete sufocate de chenzinele surplusului de personal, a cărui eliminare a fost posibilă numai la Pieţe, nu şi la Primărie, unde amărăciunea prăpădirii taxelor şi impozitelor preponderent pe retribuţiile bugetărimii din instituţie ar fi putut fi atenuată prin înlocuirea leneşilor, nepricepuţilor şi alcoolicilor ce-şi satisfac viciul în timpul serviciului cu oameni care să merite sacrificiul banului public. Pe această idee, a injusteţii măsurii aplicate în cazul Pieţei, la fel de neproductivă pentru comunitatea câmpulungeană precum Primăria, şi-au construit mesajul liberalii din municipiu, care s-au hotărât să reia conferinţele de presă. Vineri, 23 februarie 2018, au invitat presa la sediul PNL, pentru a-şi expune punctul de vedere, fără să fie întrerupţi, cum se întâmplă în Consiliu, de primar ori preşedintele de şedinţă.
Conştienţi că-şi subminează procentul în 2020 dacă se leagă de remuneraţiile care i-au învineţit de ciudă pe restul bugetarilor din Câmpulung – de privaţi nu mai vorbim, căci aceştia au rămas mult în urma statului -, cei trei consilieri locali, David, Creţu şi State, şi-au luat ca plasă de siguranţă remarca aşezată prudent la începutul fiecărei alocuţiuni, cum că PNL nu se opune creşterilor salariale şi nu e împotrivă ca oamenii să câştige bine. Cu condiţia ca banii care intră în buzunarele slujbaşilor aflaţi la dispoziţia contribuabilului să aibă ca fundament criterii de performanţă şi un echilibru cu încasările Primăriei. Or, dacă la Câmpulung dacă s-a ajuns la aberanta situaţie ca cheltuiala cu personalul să cântărească 61% din veniturile proprii ale instituţiei, nepunând la socoteală indemnizaţiile persoanelor cu handicap, sau 72%, cu aceste indemnizaţii, unde este echilibrul? Până la a ajunge la performanţă, nici măcar conştiinciozitatea nu se ridică la cote acceptabile. „Din păcate, la Primăria Câmpulung şi la toate serviciile din subordine, sunt oameni care au aceleaşi salarii, dar unii îşi termină programul la ora 09.00-10.00, iar alţii, la 17.00-18.00. Cei care pleacă mai devreme acasă, câteodată, sunt şi premiaţi, văzând lista celor care au primit bonusuri şi premii la sfârşit de an. 5% (n.r. din fondul de salarii) pot merge către premiere. O parte dintre cei care au primit aceste sume, la ora 09.00-10.00, îşi fac cumpărăturile prin oraş, iar la 12.00 sunt acasă. De aceea cerem ca aceste criterii de performanţă să fie introduse obligatoriu în fişa postului. Cei care merită salariile să le primească, iar ceilalţi să le primească în funcţie de munca depusă.”, a insistat Bogdan David, cu menţiunea că acordarea premiilor a tensionat mai mult atmosfera în instituţie, bănuindu-se unii pe alţii, cine şi ce sumă a primit fiecare. Asta din cauză că lista, la fel ca tot ce ţine de subiectul cauzator de greaţă, rămâne la secret.
Fără excedentul bugetar, salariile băgau Câmpulungul în faliment
Ca să-şi demonstreze teoria legată de procentul salarial, care este triplul celui îmbrăţişat de majoritatea PSD-istă, adepta socotelii raportate la totalul cheltuielilor – ca să scoată un procent cât mai mic al lefurilor -, opoziţia liberală a raportat cheltuiala de personal, de 16.959.800 lei, la veniturile proprii, de 27.784.000 lei. În opinia acestora, tot la cheltuiala de personal s-ar încadra şi indemnizaţiile persoanelor cu handicap, de 3.574.000 lei, care provin din subvenţia de la stat. O altă componentă a bugetului o reprezintă subvenţiile şi TVA, de 9.932.000 lei, bani care vin de la stat. „Primăria Câmpulung a pierdut 4.834.000 lei din banii care reveneau din impozit, din cei 16%, care s-au diminuat la 10%. Exact cum am estimat vara trecută, în jur de un milion de euro.”, a precizat David. Dacă salariilor în sumă de 16.959.800 lei li se adaugă costurile cu bunurile şi serviciile, estimate la 9.868.000 lei, rezultă o valoare de 26.827.000 lei numai pentru cheltuielile uzuale ale Primăriei şi instituţiilor din subordine. Ca să puteţi face o comparaţie mai uşor, din veniturile proprii, apreciate pentru 2018 la 27.784.000 lei, 26.827.000 lei sunt salarii + bunuri şi servicii, neluând în seamă cei peste 3,5 milioane de lei, indemnizaţiile cuvenite câmpulungenilor cu handicap. Iată, aşadar, cu câţi bani se face „dezvoltarea” la Câmpulung, care, norocul lui Liviu Ţâroiu, depinde de economiile lui Andrei, în sumă de 27.058.340 lei.
Dar fără acest excedent, care se va sfârşi, dacă nu în 2018, atunci în 2019 sau, cel târziu, în 2020, Câmpulungul ar fi avut zero lei pentru investiţii. „Dacă nu lăsam un excedent de 36 de milioane de lei, Primăria Câmpulung putea să pună lacătul pe uşă. Nu avea bani decât pentru salarii, bunuri şi servicii.”, a mai spus liderul liberal.
În lipsa presei, şi unii dintre PSD-işti au mârâit la Ţâroiu din cauza salariilor
Din cauza scurmării fără discernământ a „grămezii” transformate în chenzinele a 290 de inşi, câţi numără Primăria şi instituţiile subordonate – ce-i drept, în Primărie mai sunt câteva locuri neocupate -, au de suferit, susţine consilierul Cristi Creţu, domenii dependente de bugetul local. Învăţământul şi Sănătatea se vor mulţumi cu mai puţin ca în anii trecuţi.
Acesta a povestit că, înainte ca bugetul să ajungă în Consiliul Local, la reuniunile comisiilor, desfăşurate cu uşile închise, au fost câteva cârâieli pe tema salariilor chiar la PSD. „Au fost colegi şi din cadrul PSD care şi-au spus ferm punctul de vedere. Un coleg a avut o discuţie mai puţin ortodoxă cu domnul primar, prin care i-a menţionat faptul că, în momentul în care am stabilit creşterea salariilor, PNL s-a abţinut la vot. S-a discutat că, atunci când vom consolida bugetul, vom avea o dezbatere, pentru a vedea dacă aceste creşteri defavorizează alte domenii de activitate. Bineînţeles că replica a fost una simplă: tăcere maximă, fiecare şi-a văzut de treabă, noi, în continuare, am susţinut că trebuie foarte bine văzut dacă nu cumva se creează o gaură foarte mare în buget.”, a afirmat acesta.
Legea permitea majorarea lefurilor până în 2022. Primarul şi ai lui şi-au tras, ca înecaţii, toată creşterea într-un an
Adaptarea retribuţiilor la indicii stabiliţi prin lege se putea face până în 2022, pentru ca impactul asupra bugetului local să nu fie unul violent. Autorităţile noastre, însă, au preferat varianta „şoc şi groază”, ca să simtă buzunarul umflat pe seama exploziei produse în 2017, cu o urmare în 2018. „Nu pot decât să cred că a fost întoarcerea unui „mulţumesc” pentru electoratul PSD, de aceea, a trebuit să facă această creştere într-un singur an. Mi se pare destul de mare prăpastia între ceilalţi bugetari şi angajaţii din administraţia locală.”, a preluat subiectul de la colegii săi Ionel State.
La Pieţe, unde colectivul neînsemnat, condus, nu pentru mult timp, de un liberal, o fi îndreptăţit să primească mulţumiri de la opozanţi, s-a aplicat o măsură care se pretează mai degrabă la Primărie. În cadrul unei AGA – sau mai multe, căci au existat mai multe convocări, amânări şi suspendări – s-a clocit concedierea a patru nefericiţi, dintre cei cu „mătura”, ale căror prestaţii erau remunerate cu salariul minim pe economie. Directorul Pieţelor ceruse, pentru salvarea slujbelor celor patru, o infimă mărire a tarifelor cu unul-doi lei, care nici nu s-ar fi simţit la halul în care au luat-o razna preţurile, din cauza majorării salariilor la stat. Dar „colegii noştri din Consiliul Local de la PSD n-au fost de acord, orientându-se către restructurare. S-a ajuns la desfacerea contractelor de muncă a patru angajaţi de la Piaţă. Un coleg consilier PSD, care, la acel moment, a avut un punct de vedere – nefiind camere de luat vederi şi presa de faţă, altfel se manifestă -, a avut ulterior altă poziţie, probabil, la presiunile partidului, prin care a aruncat vina pe consilierii PNL, că n-au fost prezenţi la AGA. Colegii au anunţat, cu o săptămână înainte, că, la data la care vor s-o pună, nu pot să fie prezenţi. Şi ne-au acuzat pe noi de infantilism. Le atrag atenţia să-şi măsoare cuvintele când ies în public cu declaraţii, să-şi vadă de propria ogradă, fiindcă, la noi, alţii au fost cei care au pus bazele partidului şi au realizat ceva în ţara asta, începând cu Marea Unire, pe când ei nu stau decât pe un soclu format de Iliescu şi mineriade.”, a relatat Ionel State ce se întâmplă la şedinţele AGA, la care presa n-are acces.
„Ca să vedeţi până unde merge demagogia acestui partid – a continuat subiectul David -, când n-a fost o şedinţă televizată la AGA la Piaţă, n-au avut nicio problemă să dea patru oameni afară, cu 1.900 de lei salariu, ceea ce înseamnă 7.600 lei, mai puţin decât are un şef de serviciu de la Primărie. N-a mai fost o problemă când au zis: dacă n-avem bani, să-i dăm afară! Pentru că acei oameni nu reprezentau niciun avantaj electoral şi nu puteau să le spună, cum le spun angajaţilor din Primărie: „liberalii nu vă dau salarii!” Au dat fără nicio emoţie patru oameni afară! Când era foarte simplu să ia câte zece lei de la fiecare angajat al Primăriei şi să-i ţină şi pe cei patru la Piaţă!”