Atât autorităţile judeţene, cât şi autorităţile locale sunt obligate să asigure respectarea dispoziţiilor Legii privind calitatea aerului, elaborând planuri în acest domeniu sensibil, supuse aprobării Consiliului Judeţean, respectiv Consiliului Local. La nivel judeţean, s-a făcut un prim pas în acest sens. Aleşii judeţeni au aprobat, în cadrul şedinţei ordinare din 29 iunie 2017, încheierea unui protocol de colaborare între Judeţul Argeş, prin Consiliul Judeţean, şi Agenţia de Protecţia Mediului Argeş. Preşedintele Dan Manu a fost împuternicit să semneze din partea celei mai importante instituţii a judeţului documentul care urmăreşte adoptarea unor măsuri pregătitoare în scopul întocmirii planului de menţinere a calităţii aerului. Un astfel de program conţine măsuri pentru păstrarea nivelului poluanţilor sub valorile limită, respectiv sub valorile ţintă, şi pentru asigurarea celei mai bune calităţi a aerului înconjurător, în condiţiile unei dezvoltări durabile.
Camelia Popescu, de la Mediu, şi Cornelia Smărăndoiu, de la CJ, responsabile de aplicarea protocolului
Mai exact, „protocolul are drept scop crearea cadrului de colaborare între autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului şi autoritatea publică competentă pentru elaborarea planului de menţinere a calităţii aerului, în conformitate cu prevederile Hotărârii nr.257 din 15 aprilie 2015, privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului.” În acest sens, sunt stabilite responsabilităţile acestora, fluxul de informaţii şi persoanele responsabile în vederea elaborării planului de menţinere a calităţii aerului. În temeiul actului convenit între părţi, A.P.M. Argeş va furniza informaţiile necesare redactării planului respectiv. De altfel, protocolul semnat de directorul executiv Cristiana Elena Surdu, din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş, şi preşedintele Dan Manu funcţionează pe durata întocmirii planului de menţinere a calităţii aerului, până la definitivarea lui. Au fost desemnate, ca persoane responsabile pentru aplicarea protocolului, Camelia Popescu, consilier superior în cadrul Serviciului Monitorizare şi Laboratoare al A.P.M. Argeş – persoana cu putere de decizie, care preia, în cazul indisponibilităţii directorului executiv, misiunea realizării obligaţiilor asumate de parteneri -, şi Cornelia Smărăndoiu, consilier superior la Compartimentul de Protecţia Mediului al Consiliului Judeţean.
Mediul oferă informaţiile, Consiliul Judeţean asigură confidenţialitatea lor
Potrivit raportului întocmit de consilierul superior Cornelia Smărăndoiu şi însuşit de arhitectul şef Cosmina Andreea Tache, judeţul Argeş se încadrează în regimul de gestionare II, potrivit Hotărârii nr.257/2015. Potrivit actului normativ citat, „în vederea gestionării calităţii aerului înconjurător, pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie, respectiv PM_10 şi PM_2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, în fiecare zonă sau aglomerare se delimitează arii care se clasifică în regimuri de gestionare, în funcţie de rezultatul evaluării calităţii aerului înconjurător.” Regimul de gestionare II, în care se încadrează judeţul Argeş, reprezintă ariile din zonele şi aglomerările în care nivelurile pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM_10 şi PM_2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mici decât valorile limită prevăzute în lege, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule în suspensie PM_2,5 sunt mai mici decât valorile ţintă prevăzute, de asemenea, în lege. Potrivit legii, „în ariile şi aglomerările clasificate în regimul de gestionare II se elaborează planurile de menţinere a calităţii aerului.”
Pe 3 mai 2017, CJ Argeş, în calitate de achizitor, a încheiat cu societatea Eco Simplex Nova SRL, în calitate de prestator, un contract având ca obiect „Achiziţionare de servicii de completare a Planului de Menţinere a Calităţii Aerului, în Judeţul Argeş”. „Întrucât o parte dintre datele solicitate de către prestator, prin Consiliul Judeţean Argeş, de la Agenţia pentru Protecţia Argeşului, au caracter de confidenţialitate, este necesară încheierea unui protocol de colaborare între autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului şi autoritatea publică competentă pentru elaborarea planului, în speţă Consiliul Judeţean Argeş.”, redăm un fragment din raportul care susţine şi justifică necesitatea adoptării hotărârii despre care relatăm.
Ce sarcini au de îndeplinit părţile acordului aprobat de consilierii judeţeni? Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş „pune la dispoziţia autorităţii publice competente pentru elaborarea planului de menţinere a calităţii aerului informaţiile disponibile, solicitate de aceasta, în scopul menţionat; răspunde cu celeritate oricăror solicitări legate de clarificări privind reglementările legale aplicabile.” Consiliul Judeţean Argeş se angajează că: „va păstra deplina confidenţialitate a informaţiilor primite şi, în acest sens, se va preocupa de semnarea de către toate persoanele care vor folosi aceste informaţii a Declaraţiei de Confidenţialitate; va folosi informaţiile primite numai în scopul pentru care au fost solicitate, respectiv elaborarea planului de menţinere a calităţii aerului în judeţul Argeş; în cazul în care un operator solicită şi obţine în instanţă despăgubiri din partea A.P.M., generate de nepăstrarea confidenţialităţii datelor, Consiliul Judeţean Argeş, în calitate de beneficiar al studiului realizat de SC Eco Simplex Nova SRL, va suporta aceste cheltuieli; se va preocupa pentru a cunoaşte în permanenţă actele normative din sfera de aplicare a protocolului.”
Autorităţile, obligate să ia măsuri pentru protejarea sănătăţii umane şi a mediului
Legea 104/2011, privind calitatea aerului înconjurător, pe care se întemeiază, de altfel, hotărârea în baza căreia autorităţile judeţene au consimţit la elaborarea strategiei respective, are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg, prin reglementarea măsurilor destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător, acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător stabilite prin lege, şi îmbunătăţirea ei în celelalte cazuri. Pentru aceasta se întocmesc: planuri de calitate a aerului (când sunt depăşite valorile minime), planuri de menţinere a calităţii aerului şi planuri de acţiune pe termen scurt.
Planul de calitate a aerului reprezintă setul de măsuri cuantificabile din punctul de vedere al eficienţei lor, pe care titularul/titularii de activitate trebuie să le ia, astfel încât să fie atinse valorile limită pentru poluanţii: dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie (PM_10), benzen, monoxid de carbon, plumb sau valorile ţintă pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren şi PM_2,5, astfel cum sunt ele stabilite în lege. Planul de menţinere a calităţii aerului reprezintă setul de măsuri pe care titularul/titularii de activitate trebuie să le ia, astfel încât nivelul poluanţilor să se păstreze sub valorile limită pentru poluanţii dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie (PM_10), benzen, monoxid de carbon, plumb sau valorile ţintă pentru arsen, cadmiu, nichel benzo(a)piren şi PM_2,5, astfel cum sunt stabilite în lege. Planul de calitate a aerului se realizează o dată la 5 ani, în timp ce planul de menţinere a calităţii aerului se actualizează o dată la 5 ani.
Planul de acţiune pe termen scurt reprezintă setul de măsuri, pe care titularul/titularii de activitate trebuie să le ia atunci când există riscul de depăşire a pragurilor de alertă, prevăzute în lege, pentru a reduce riscul sau durata depăşirii. Poluanţii atmosferici luaţi în considerare în evaluarea calităţii aerului înconjurător: dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2), oxizi de azot (NOx), particule în suspensie (PM_10 şi PM_2,5), plumb (Pb), benzen (C6H6), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), arsen (As), cadmiu (Cd), nichel (Ni), hidrocarburi aromatice policiclice/benzo(a)piren (BaP), mercur (Hg).
Planul de calitate a aerului trebuie să fie întocmit şi la nivel local, nu numai judeţean
În ceea ce priveşte responsabilităţile autorităţilor în aplicarea legii la care ne referim, preşedintele Consiliului Judeţean este obligat, printre altele, să propună spre aprobare instituţiei pe care o conduce planurile de calitate a aerului, care conţin măsuri şi/sau acţiuni comune pentru mai multe unităţi administrativ-teritoriale învecinate, în termen de 30 de zile de la data avizării acestora de către autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului; transmite, anual, A.P.M. raportul despre realizarea măsurilor cuprinse în planul de menţinere a calităţii aerului. Iar Consiliul Judeţean elaborează planurile de menţinere a calităţii aerului şi le aprobă prin hotărâre, după avizarea lor de către A.P.M.; realizează măsurile din planurile de menţinere a calităţii aerului şi din planurile de calitate a aerului şi/sau măsurile şi acţiunile din planurile de acţiune pe termen scurt, care intră în responsabilitatea lor, şi asigură fonduri financiare în acest scop.
Primarii au atribuţii similare şi chiar mai mult decât are în sarcină preşedintele CJ. Şi la nivel local, trebuie să fie elaborat un plan de calitate a aerului, aprobat de Consiliul Local în termen de 30 de zile după avizarea lui de către autoritatea de mediu. În plus, autorităţile locale au obligaţia de a integra dispoziţiile legii, precum şi ale altor acte normative în vigoare în acest domeniu în Strategia de Dezvoltare Durabilă la nivel local; participă la elaborarea planurilor de menţinere a calităţii aerului şi pune în aplicare măsurile prevăzute în plan care intră în responsabilitatea lor; participă la elaborarea planului de acţiuni pe termen scurt şi aplică măsurile prevăzute în el, în cazul în care activităţile care conduc la apariţia unui risc de depăşire a pragurilor de alertă şi/sau a pragului de informare sunt în responsabilitatea autorităţii administraţiei publice locale; transmit, anual, A.P.M. raportul privind realizarea măsurilor cuprinse în planul de calitate a aerului; furnizează Agenţiei de Mediu informaţiile şi documentaţia necesare în vederea evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător; realizează măsurile din planurile de menţinere a calităţii aerului şi din planurile de calitate a aerului şi/sau măsurile şi acţiunile din planurile de acţiune pe termen scurt, care intră în responsabilitatea lor, şi asigură fonduri financiare în acest scop; asigură informarea publicului cu privire la calitatea aerului înconjurător, la nivel local, etc. „E.M.”