La Schitu Goleşti, cele cinci izlazuri publice sunt gestionate de către Asociaţia Utilizatorilor Păşunilor Comunale şi Crescătorilor de Animale, care le deţine în concesiune. Frecvent, aleşii sunt solicitaţi să aprobe doleanţele membrilor asociaţiei, care au nevoie de votul administratorilor bunurilor comunei cam pentru tot ce vor să întreprindă: tăieri de arbori, realizarea reţelei de apă necesare adăpării vitelor, demolarea unor construcţii fără utilitate. Cum s-a derulat comunicarea pe parcursul anului trecut, până la apariţia unor noi informaţii de natură financiară şi nu numai, prezentate Consiliului Local, sub formă de raport, de către preşedintele Gheorghe Heroiu, aflaţi din materialul următor.
Ce venituri şi cheltuieli au „produs” cele cinci izlazuri
La şedinţa de la sfârşitul lunii octombrie 2016, preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Păşunilor Comunale şi Crescătorilor de Animale Schitu Goleşti, Gheorghe Heroiu, s-a prezentat în faţa aleşilor, parteneri de contract pentru terenul exploatat de membrii asociaţiei, pentru a le prezenta situaţia veniturilor şi cheltuielilor. Aşadar, documentul nu a fost depus la Primărie pentru a fi inserat în mapa de şedinţă, pregătită pentru întrunirea din 25 octombrie, prezidată de Iulian Duţă, ci a venit pentru a-l susţine în plen mai-marele A.U.P.C.C.A. Potrivit informării acestuia, în cazul izlazului Stejeriş, la data de 1 ianuarie 2016, exista în cont suma de 10.634 lei, iar, în cursul anului, au mai intrat din subvenţii 24.392 lei. S-au făcut cheltuieli de 12.046 lei, disponibilul cifrându-se la 22.890 lei. Pentru izlazul Valea Pechii, situaţia în cifre arăta astfel: suma existenţă în cont la începutul anului trecut – 11.034 lei; subvenţii – 12.102 lei; cheltuieli – 12.829 lei; disponibil – 10.307 lei. Bilanţul furnizat de izlazul Valea Florii: la 1 ianuarie 2016, exista un deficit de 134,97 lei; pe parcursul anului, s-au primit subvenţii de 7.781 lei; s-au întreprins cheltuieli de 5.635 lei; disponibil de 2.011 lei. Prezentarea a continuat cu izlazul Zăvoi, a cărui exploatare a generat următoarele sume: existent în cont la debut de an – 18.227 lei; subvenţii intrate în decursul anului trecut – 3.533 lei; cheltuieli – 9.116 lei; disponibil – 12.644 lei. Încheiem cu izlazul Ciocănei, probabil, cel mai productiv, judecând după suma existentă în cont, la 1 ianuarie 2016, de 71.168 lei. Pe parcurs, s-au încasat subvenţii de 33.558 lei şi s-au cheltuit 15.144 lei. Disponibil, 89.582 lei.
Preşedintele Asociaţiei le-a enumerat consilierilor locali ce a generat cheltuielile întreprinse: achiziţie de azotat; lucrări de ecologizare a izlazurilor; plata redevenţei şi a impozitelor; lucrări de împrejmuire a izlazului Ciocănei. Singura remarcă pe marginea rezumatului activităţii colaboratorilor Consiliului Local grupaţi în asociaţia amintită i-a aparţinut consilierului Florian Pătraşcu. Acesta i-a recomandat reprezentantului A.U.P.C.C.A. Schitu Goleşti să se acorde o mai mare atenţie izlazului Valea Florii, care arăta foarte neîngrijit.
Redevenţă prea mare pentru păşunea Valea Florii
La începutul anului trecut, preşedintele Gheorghe Heroiu a şi depus o solicitare la Primărie, a şi venit în Consiliul Local, pe 26 ianuarie, cu prilejul primei întruniri ordinare, prezidate de Cristian Şipoteanu, unde, pe lângă informarea de rigoare, a prezentat şi cererile privind păşunea din punctul Valea Florii, concesionată asociaţiei. Mai precis, potrivit documentului care rezumă dezbaterile aleşilor, acestora li s-a solicitat aprobarea pentru efectuarea curăţeniei, care consta în îndepărtarea vegetaţiei lemnoase de pe o suprafaţă de 4 hectare. Însă, potrivit consilierului Ion Solomon, tăierile nu se puteau întreprinde decât cu marcarea realizată de către lucrătorii Ocolului Silvic Mihăeşti, dacă lemnul avea opt centimetri în diametru. Tot Gheorghe Heroiu le-a mai solicitat administratorilor domeniului public şi privat al localităţii reducerea redevenţei, în măsura în care acest lucru era posibil, pentru păşunea Valea Florii, suma fiind considerată de plătitori exagerat de mare. Din nou Ion Solomon, membru al comisiei de licitaţie la acea vreme, a precizat că s-a ajuns la o asemenea valoare a redevenţei din cauza „unor ambiţii ale preşedintelui asociaţiei”. În acel moment al discuţiei a intervenit, cu explicaţiile de rigoare, Vasile Tudorel Miriţă, secretar al Primăriei pe atunci, care a arătat că, potrivit legii, „redevenţa se stabileşte ţinându-se seama de valoarea producţiei de iarbă. Pe cale de consecinţă, este posibil, prin act adiţional, să se modifice valoarea redevenţei.” A rămas ca la întâlnirea Legislativului din februarie, componenţilor săi să li se prezinte un proiect de hotărâre în acest sens. Ion Solomon a recomandat să se aibă în vedere valoarea redevenţei datorate pentru celelalte păşuni, în timp ce Stelian Costea a propus să se plătească nivelul cel mai scăzut al redevenţei datorate pentru o păşune. Întrebat de consilierul Dorinel Oprescu unde se depozitează sculele şi utilajele achiziţionate de asociaţie, Gheorghe Heroiu a precizat că acestea sunt ţinute la responsabilii de păşune. Spre exemplu, la Lobodan şi Onofrei.
Aducţiunea de apă la Ciocănei
Pe ordinea de zi a următoarei întruniri, cea din 23 februarie, conduse de Constantin Bâlcă, a figurat şi proiectul de hotărâre prin care a fost satisfăcută doleanţa Asociaţiei Utilizatorilor Păşunilor Comunale şi Crescătorilor de Animale Schitu Goleşti. Adică o redevenţă datorată de asociaţie în 2016 de numai 244 de lei, pentru utilizarea păşunii Valea Florii. La această sumă se adăuga impozitul/taxa pe teren, conform Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal. Noul cuantum al sumei datorate de A.U.P.C.C.A. bugetului local urma să facă obiectul unui act adiţional încheiat de autorităţile locale cu beneficiarul izlazurilor comunale.
Gheorghe Heroiu „a semnat condica” şi la şedinţa din 29 martie, când preşedinte a fost Stelian Costea, pe ordinea de zi fiind incluse două proiecte de hotărâri care interesau asociaţia. Primul se referea la aprobarea demolării clădirilor cu denumirea „Bordeie” de pe păşunea comunală Ciocănei. Al doilea privea realizarea sistemului de aducţiune a conductei de apă pe aceeaşi păşune, pentru adăpatul animalelor. În cazul primului subiect, consilierii au căzut de acord să amâne demolarea construcţiilor, la propunerea colegului Grigoriţă Boghez, care a considerat că măsura cerută de asociaţie nu este oportună. În privinţa celui de-al doilea, legiuitorii locali l-au aprobat fără rezerve, după ce Gheorghe Heroiu a anunţat că s-a hotărât în Adunarea Generală a Acţionarilor să se realizeze alimentarea cu apă pe păşunea Ciocănei, existând două variante: fie prin aducţiune din reţeaua de distribuţie a apei, aflate în exploatarea de la SC Edilul CGA SA, fie prin realizarea unor foraje şi puţuri de apă. „Sunt banii asociaţiei, a precizat consilierul Iulian Duţă, e problema acesteia cum utilizează banii, Consiliul Local aprobă realizarea sursei de apă.”
Pe 31 mai 2016, când Consiliul s-a reunit pentru ordinara ultimei luni de primăvară, preşedintele Iulian Duţă a prezentat veşti de la A.U.P.C.C.A. Liderul Asociaţiei a depus, pe 27 mai, o adresă prin care a solicitat aprobarea în vederea efectuării unui racord contorizat la reţeaua de alimentare cu apă a satului Loturi, necesar adăpării vitelor pe timp de vară. „Plata consumului se va efectua de către asociaţie, în baza citirii apometrului.”, a precizat preşedintele de şedinţă, care a îndeplinit formalitatea prezentării conţinutului hârtiei adresate Consiliului Local. Iulian Duţă a propus convocarea cetăţenilor din satul Loturi pentru a-şi exprima părerea cu privire la efectuarea racordului. La sugestia lui Constantin Bâlcă, aleşii au dat un aviz de principiu, rămânând ca într-o viitoare şedinţă să se emită o hotărâre în acest sens.
„Să nu se taie haotic!
Prezent la întrunirea aleşilor din 30 august, Gheorghe Heroiu a explicat necesitatea votului aleşilor asupra proiectului de hotărâre iniţiat la solicitarea asociaţiei, de aprobare a marcării şi tăierii arborilor de pe păşunile Valea Florii şi Valea Pechii. „Trebuie desfăşurată o activitate de ecologizare a păşunilor amintite, prin marcarea şi tăierea arborilor crescuţi spontan. Ce se taie de pe aceste păşuni va intra în inventarul Primăriei.”, a precizat acesta. Consilierul Ion Solomon l-a indicat pe preşedintele Heroiu ca însărcinat cu îndeplinirea operaţiunilor de marcare şi tăiere. „Să scoată lemnul din pădure şi să-l aducă la Primărie!”, a declarat consilierul social-democrat. „Asociaţia plăteşte redevenţe pentru pajişti, întreţinere, curăţenie, zilieri.”, s-a plâns preşedintele Heroiu, căruia i se ridicase mingea la fileu cu afirmaţia potrivit căreia banii nu sunt suficienţi asociaţiei nici pentru problemele curente.
„Trebuie identificată o soluţie ca animalele să nu mai circule pe stradă. Referitor la paza pădurii care aparţine Primăriei, vă aduc la cunoştinţă că singurul Ocol care poate prelua această activitate este Direcţia Silvică Muntenia.”, a continuat subiectul Ion Solomon. În privinţa tăierii arborilor de pe cele două păşuni, pe care aleşii trebuiau s-o voteze, viceprimarul Iulian Duţă a confirmat că va fi întocmită o adresă către Ocol, pentru a realiza marcarea. „Să nu se taie haotic!, a solicitat imperativ Florian Pătraşcu. Să se taie responsabil şi doar ceea ce este nevoie pentru ca suprafeţele de pajişti să intre la finanţare.”