Directorii de la Raja susţin că păstrează întreg personalul Edilului numai dacă îndeplineşte „criteriile de performanţă”
Decizie istorică adoptată de Consiliul Local în a doua zi a Săptămânii Mari, legată de societatea Edilul, apropiată, oarecum, de importanţa celei luate acum zece ani, când o treime a fost vândută unui privat, sub pretextul salvării operatorului cu datorii la bugetul de stat de executarea silită declanşată de Fisc. Marţi, 11 aprilie 2017, o dată de reţinut, întrucât aleşii, convocaţi de Liviu Ţâroiu, de îndată, au aprobat aderarea Municipiului Câmpulung, prin Consiliul Local, la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă – Canal Constanţa. Dată fiind urgenţa hotărârii ce trebuia votată, şeful Executivului s-a asigurat că nu va avea surprize neplăcute din partea colegilor. Cu excepţia Andreei Fărcăşanu, al cărei job o cam reţine de la sarcinile de ales local, majoritatea PSD-istă, în număr de nouă (Mărgărin Blidaru, Constantin Ivan, Estera Ambruş, Cornel Băjan, Marin Stanciu, Gheorghe Sârbu, Ion Iliescu, Florin Pană, Nicolae Dumitrescu), a beneficiat de suportul aliaţilor de la ALDE, Sergiu Cicu şi Manuel Zenovie, şi consilierul PAM Constantin Staicu. Au lipsit, aşa cum ne-au obişnuit când se aprobă treburi „periculoase” şi „dubioase”, pe care n-au curaj să le respingă, dacă au bănuiala că în spatele lor se ascunde ceva necurat, reprezentanţii opoziţiei, Bogdan David, Cristi Creţu, Lucian Ionescu şi Silviu Mănescu. Au spălat ruşinea PNL-ului, ca prezenţă, Anca Dumitrescu şi Ionel State, care au livrat o abţinere (State, ca angajat al Edilului, nu votează proiectele legate de societate). Ce este de reţinut, în mare, din povestea aderării proprietarului Edilului la asociaţia constănţeană: dezvoltarea sistemului de utilităţi, cu ajutorul fondurilor atrase, care nu pot fi accesate decât de un operator regional, vine la pachet cu creşterea preţului apei, odată delegată operarea către asociaţie.
Raja creşte preţul apei la Câmpulung numai după ce face investiţii
Pe lângă aprobarea aderării Câmpulungului, prin Legislativul municipal, la A.D.I. Apă – Canal Constanţa, aleşii PSD, ALDE şi PAM, fără cei ai PNL, şi-au dat votul şi pentru: Actul Constitutiv şi Statutul Asociaţiei, participarea Consiliului Local Câmpulung la patrimoniul A.D.I. Apă – Canal Constanţa, cu o contribuţie în valoare de 6.000 lei/an, şi împuternicirea primarului Liviu Ţâroiu să semneze Actul Constitutiv, Statutul Asociaţiei şi restul actelor juridice necesare în cadrul procedurii de aderare. Tot primarul a fost desemnat ca reprezentant al municipalităţii în Adunarea Generală a Asociaţiei.
La baza adoptării acestei hotărâri cruciale pentru viitorul Edilului şi al infrastructurii de utilităţi au stat, după cum se specifică în documentaţia pregătită pentru şedinţa de îndată, două solicitări prezentate chiar de operatorul câmpulungean, pe 7 şi 10 aprilie 2017, ca urmare a celor stabilite la şedinţa ordinară a Adunării Generale a Acţionarilor desfăşurate pe 4 aprilie 2017. La A.G.A. au participat, din partea acţionarului majoritar, consilierii Estera Ambruş, Cornel Băjan, Gheorghe Sârbu, Mărgărin Blidaru, Bogdan David, Ion Iliescu, Lucian Ionescu, Constantin Ivan, Florin Pană, Marin Stanciu, Ionel State, ceilalţi fiind absenţi. Edilul CGA SA a fost reprezentată la discuţii de Mihai Vasilescu, preşedintele Consiliului de Administraţie, Melania Voinescu, director general, şi Radu Sâmpetru, manager de operare. Potrivit procesului verbal încheiat cu acea ocazie, primarul Liviu Ţâroiu a luat parte şi el la şedinţa prezidată de Constantin Ivan.
Primul punct al ordinii de zi: prezentarea operatorului regional Raja şi importanţa aderării la o asociaţie de dezvoltare intercomunitară a Câmpulungului. Invitaţi cu statut special, colaboratori mai vechi ai Edilului, de la SC Raja SA Constanţa, care a salvat situaţia la avaria cu repetiţie din martie 2015, a magistralei de apă, despre care s-a vehiculat că este interesată nu numai de cele 31% din pachetul de acţiuni deţinute de Gheorghe Văsâi, prin firma sa, Financiar Urban, ci chiar de Edilul, în integralitatea ei. SC Raja SA Constanţa este operatorul regional, căruia i s-a delegat serviciul de alimentare cu apă şi canalizare în cele aproape 70 de localităţile membre ale asociaţiei.
Au venit de la Raja Constanţa ca să se întâlnească cu „patronii” societăţii locale de utilităţi directorul general adjunct Aurel Presură, directorul de dezvoltare şi fonduri europene, Ion Preda, şi directorul juridic Mariana Budeş. Directorul Presură le-a expus gazdelor „activitatea societăţii, beneficiile aderării la A.D.I. şi condiţiile în care se pot accesa fonduri europene. Prezentarea a fost însoţită de ilustrarea investiţiilor derulate de SC Raja SA Constanţa. Extragem din procesul-verbal ceea ce s-a consemnat despre societatea constănţeană, potrivit descrierii realizate de directorul general adjunct. „Compania deţine capital de stat în totalitate, acţionariatul fiind format din 34 de consilii locale şi judeţene; este cel mai mare operator regional din România în domeniul alimentării populaţiei cu apă potabilă şi al epurării apelor uzate; este membru cu drepturi depline în Asociaţia Internaţională a Apei; deţine licenţe şi acreditări; deserveşte peste 3 milioane de locuitori din judeţele Constanţa, Ialomiţa, Ilfov, Călăraşi, Dâmboviţa, Braşov şi Prahova; în timpul sezonului estival, deserveşte peste 4 milioane de locuitori; alimentează cu apă 152 de localităţi; deţine 73 de staţii de pompare şi 127 de staţii de epurare a apelor uzate, realizate cu bani europeni; derulează proiecte multiple cu fonduri europene, etc.”
Liviu Ţâroiu, la rândul lui, i-a informat pe viitorii parteneri în privinţa vechimii reţelelor de apă şi canalizare de pe teritoriul municipiului şi s-a interesat dacă musafirii au forţa financiară necesară de a susţine astfel de investiţii. Directorul general adjunct a precizat că are resurse disponibile pentru modernizarea sistemului de utilităţi, atât din fonduri proprii, cât şi din bani europeni, în condiţiile aderării localităţii noastre la A.D.I. Apă – Canal Constanţa. „De asemenea, reprezentanţii Raja Constanţa au subliniat că nerespectarea directivelor europene în privinţa staţiilor de epurare generează amenzi de ordinul miilor de euro suportate de unitatea administrativ-teritorială.”, redăm din documentul care rezumă discuţiile dintre consilieri, Edilul şi conducerea companiei Raja.
În ceea ce priveşte preţul apei, aspectul care interesează cel mai mult populaţia, „reprezentanţii Raja Constanţa au arătat că el nu va creşte, dar, după finalizarea investiţiilor, acesta va creşte în funcţie de strategia tarifară aprobată de autorităţile competente în domeniu. Totodată, au precizat că întreg personalul care prestează în prezent activitatea va fi menţinut, însă va trebui să îndeplinească criteriile de performanţă stabilite.” Dialogul purtat pe 4 aprilie s-a încheiat cu propunerea lui Liviu Ţâroiu de a fi convocată o şedinţă de îndată, acceptată de cei prezenţi. Cu excepţia lui David, care are nevasta director comercial la Edilul, şi a lui State, angajat la Edilul, cei doi anunţând la început că nu votează.
Ca să aibă putere de convingere asupra acţionarului majoritar, conducerea Edilului a actualizat lista investiţiilor care trebuiau efectuate de mult, începând cu aducţiunea, pentru care s-au întocmit studii încă din 2002. Din nefericire, din cauza unei administraţii publice locale inconştiente, 15 ani mai târziu, ele figurează tot la capitolul necesităţi.
Primăria şi Edilul sunt conştiente că nu pot schimba reţelele stradale, unele din timpul războiului
Şedinţa de îndată, propusă de Ţâroiu, s-a ţinut marţi, ocazie cu care s-au împrospătat informaţiile generale discutate la întâlnirea cu operatorul regional constănţean. „Ne-a prezentat toată forţa tehnică şi financiară cu care operează în zona de Sud-Est a ţării noastre. Eu zic că modul de prezentare şi ceea ce au dovedit că au făcut până acum este un motiv în plus de a da curs acestui proiect de hotărâre pentru aprobare.”, a deschis discuţia în plen preşedintele de şedinţă, Constantin Ivan. „Noi avem un operator public-privat, care nu poate să facă investiţii din cauza acestui fapt. Va trebui să rezolvăm problema. Ori să rămână public, al U.A.T.-lui… Însă, în viitor, după ce se prevede în legislaţie, operatorii care pot accesa fonduri europene şi de la bugetul de stat trebuie să fie regionali. Fiecare U.A.T. trebuie să adere la operatori regionali. Primul operator regional la care am vrut să aderăm a fost Apă – Canal Piteşti, care este o societate foarte slabă, ca potenţial, faţă de ceilalţi şi, după părerea noastră, cu câteva probleme la această oră. Am discutat în principiu cu Piteştiul, dar am găsit Apă – Canal Constanţa, o societate de mare forţă. S-a mai discutat şi la Iaşi, dar dintre toţi cu care am avut discuţii, ca preţ mediu de operare, este cel mai mic (n.r. la Constanţa). În jurul judeţului Argeş, nu era altceva.”, a precizat Liviu Ţâroiu, cu menţiunea că urgenţa aprobării aderării o constituie desfăşurarea uneia dintre cele două întâlniri anuale ale asociaţiei din Constanţa, pe 26 aprilie, când, în cadrul A.G.A., Câmpulungul îşi poate exprima opţiunea. În caz contrar, următoarea ocazie era în decembrie 2017.
„Este o aderare – mai spune primarul – fără ca noi să trecem la etapa a doua, de a fi dânşii operatori. Fără nicio obligaţie, în prima parte. Următoarea etapă va fi după ce vom discuta cu dânşii celelalte condiţii, după ce noi ne vom rezolva problema acţiunilor private, ca să fie cu capital integral de stat, fiindcă, potrivit statutului lor, nu poţi adera cu un operator care are capital public-privat.” Înainte de a pleca, cei de la Raja au transmis invitaţia câmpulungenilor de a vizita ceea ce doresc dintre numeroasele investiţii realizate. „În luna mai, am putea face deplasarea la Constanţa, dacă hotărâţi în Consiliu şi în A.G.A., pentru a ne demonstra că facem o acţiune bună. Problema de infrastructură apă-canal este cea mai importantă. Nu Staţia de Epurare. Pentru Staţia de Epurare s-ar putea să primim bani de la bugetul de stat, pe Ordonanţa 28, şi ne rezolvăm problema. Pentru conducta de aducţiune am depus proiect, tot pe Ordonanţa 28, şi s-ar putea să obţinem finanţare de la Ministerul Dezvoltării. Dar problema este infrastructura stradală apă-canal, care are o vechime foarte mare, iar costurile de înlocuire a acestor reţele sunt foarte mari. Noi trebuie să ne pregătim să vedem ce soluţii găsim pe altă sursă de finanţare, externă sau guvernamentală, lucru care nu va mai putea fi făcut decât printr-un operator regional pentru anii viitori. Când vom delega partea de operare, nu va percepe nicio mărire a tarifului apei până nu facem prima investiţie cu care dânşii să vină în sprijinul oraşului. Vom vedea ce înseamnă investiţia, redevenţa şi costul apei. Noi operăm la această oră cu 2,99 lei, dânşii operează cu un preţ mediu, 4,05 lei.”, a adăugat acesta.
Câmpulungul, consideră Constantin Ivan, are un avantaj, datorită amplasării sale. „În zonele de deal şi de munte trebuie să ţinem cont că avem un avantaj foarte mare, curgerea gravitaţională. Pentru zonele de şes se face un pompaj, plus că deficitul de apă este mult mai mare şi sunt nevoiţi să-şi facă foraje, puţuri de rezervă.”, a conchis acesta.