Una dintre profundele nemulţumiri ale liderului grupului PNL din Consiliul Local, generate de informaţiile copiate de autorii Planului de Acţiune privind Energia Durabilă, comandat de municipalitate şi plătit cu 24.000 de lei, o constituie denumirea oraşului Câmpulung. Muncipiului Câmpulung, rang pe care îl deţine din noiembrie 1994. Cu precizarea că el a lecturat întreg conţinutul desfăşurat pe 86 de pagini, fără a omite să menţioneze că nu ştie câţi dintre ceilalţi au făcut-o (primul şi singurul care a recunoscut că a citit pe sărite a fost chiar colegul său de partid, Lucian Ionescu), lui Bogdan David i-a sărit în ochi remarca specialistului/specialiştilor de la SC Ogaus Technology SRL, o firmă din Arad, înfiinţată în 2016, care a prins contractul de la Câmpulung, remarcă privitoare la originea denumirii localităţii noastre. Cei care au redactat textul prin procedeul extragerii unor fragmente din diferite surse şi punerii lor cap la cap, astfel încât să rezulte lucrarea obligatorie în materia accesării de fonduri europene, nefiind istorici, au copiat ce le-a sunat mai bine, legat de trecutul aşezării noastre.
Iar ce a ieşit, prin preluarea informaţiei trunchiate dintr-unul dintre documentele recente ale Câmpulungului, valoros nu neapărat prin conţinut, ci prin preţul exorbitant al operei realizate în cadrul proiectului de promovare turistică, a stârnit furia liberalului şef. Iuliana Ungureanu l-a informat pe acesta şi pe toţi consilierii, la şedinţa din 28 februarie 2017, că unele dintre datele legate de municipiu, puse la dispoziţia firmei care a realizat Planul de Acţiune privind Energia Durabilă, sunt din albumul „Câmpulung Muscel – Cetatea Întemeietorilor de Ţară”, apărut, aşa cum am precizat, în interiorul proiectului de promovare turistică, de 10 miliarde de lei vechi. Preludiul lui „Kretzulescu”, căci şi la „promovarea turistică” au fost suficiente „bube”, încât europenii să nu ne returneze o parte consistentă din cheltuieli, plătite, în bunul obicei al aleşilor, din buzunarul câmpulungenilor.
În albumul Câmpulungului, două variante ale originii denumirii oraşului
Autorii P.A.E.D., experţi în domeniul energetic, nu în istorie ori literatură, s-au oprit cu lectura la pagina 12 a albumului, de unde au preluat următoarea frază, cuvânt cu cuvânt, pentru a creiona partea de trecut: „Depresiunea este înconjurată de înalte dealuri subcarpatice, acoperite cu păşuni, fâneţe şi pomi fructiferi, numite de locuitori “muscele”. Se consideră că numele „Câmpulung” desemnează o comunitate de oameni situată într-o „depresiune de formă alungită de pe cursul superior al unui râu care izvorăşte din munţi”; în cazul de faţă, acest râu este Râul Târgului, iar vatra oraşului este, într-adevăr, aşezată într-o căldare ale cărei margini sunt dealurile care o înconjoară. Despre celălalt element toponimic, Muscel, acesta provine din latinescul „monticellus”, având o formă apropiată în toate limbile romanice.” Aşa cum apar aceste fraze în albumul „Câmpulung Muscel – Cetatea Întemeietorilor de Ţară”, aşa au fost preluate şi în Planul de Acţiune privind Energia Durabilă.
Dacă ar fi avut răbdare să ajungă cu studiul lucrării, ce se vrea de referinţă, până la pagina 27, autorii P.A.E.D. ar fi aflat de unde vine numele Câmpulungului. „Începuturile oraşului Câmpulung Muscel sunt învăluite în legendă, iar despărţirea acesteia de adevărul istoric pare a fi o misiune nu tocmai uşoară. Prima capitală a Ţării Româneşti, un puternic centru cultural, economic şi comercial, Câmpulungul a fost prezent în istoria medievală încă din secolul al XIII-lea. Comunitatea săsească ce se formase aici era condusă de un „comes” (greav), ultimul dintre ei presupunându-se a fi fost, la sfârşitul secolului al XIII-lea, Laurenţiu de Longo Campo. Câmpulungul este considerat primul centru urban atestat documentar în spaţiul românesc, înaintea întemeierii Ţării Româneşti. Această atestare este datorată inscripţiei în limba latină de pe piatra tombală a comitelui, păstrată până în zilele noastre în aşezământul catolic al Bărăţiei. Inscripţia constituie cel mai vechi document epigrafic în limba latină din Ţara Românească şi, în acelaşi timp, este prima menţiune scrisă a numelui oraşului: „Hic sepultus est comes Laurencius de Longocampo, pie memoriae, Anno Domini M.C.C.C.”. („Aici este înmormântat comitele Laurenţiu din Câmpulung, spre pioasă amintire, în anul Domnului 1300.”
Chiar dacă Ştefan Trâmbaciu nu mai este în viaţă, ca să-i lămurească în privinţa adevărului, cum s-au plâns aleşii, la şedinţa de la sfârşitul lunii februarie, albumul din care am redat cele două pasaje are la bază documentaţia ştiinţifică asigurată de prof.univ.dr.Ştefan Trâmbaciu şi prof.Adrian Săvoiu.
După “ucenicul” lui Andrei, sursa de inspiraţie conţine “prostii”
La şase ani distanţă de una dintre marile realizări ale lui Călin Andrei, albumul plin cu poze şi un pic de text, cu care acesta s-a fălit la ediţiile Zilelor Municipiului din 2011, 2012, 2013 şi 2014, pe care le-a mai prins înainte de a fi scos din Primărie ruşinos, cu o condamnare într-un proces de corupţie, „şarpele crescut la sân” se trezeşte să afirme că ai noştri au scris prostii! Adică şeful lui de la partid şi Primărie, Călin Andrei, al cărui mesaj, în română şi engleză, deschide lucrarea “de căpătâi” a istoriei moderne a oraşului-municipiu, a coordonat o echipă de lucru formată din 12 cetăţeni, cărora le-au scăpat “prostii” în albumul cu care au fost cadorisiţi o puzderie de invitaţi din ţară şi din afară la sărbătoarea Câmpulungului şi nu numai.
„Am văzut foarte multe lucruri, pe care bănuiesc că le-a luat de undeva. Nu poţi să spui că denumirea Câmpulung vine de la nu ştiu ce izvoare. Mi se pare aiurea. Majoritatea datelor sunt pe Wikipedia, le-am citit.”, a precizat David la începutul discuţiei despre proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de Acţiune privind Energia Durabilă. La sfârşit, a revenit cu precizarea că observaţia arădenilor cu privire la originea numelui aşezării noastre nu corespunde adevărului. Şi nu corespunde pentru că n-au ştiut câştigătorii contractului ce să copieze din albumul lui Călin Andrei. Dacă nu le-a subliniat nimeni cu carioca!
Decanul de vârstă Gheorghe Sârbu a insistat să-i arate lui David sursa informaţiei preluate incomplet de autorii P.A.E.D. „Este al nostru, nu este al altuia.”, a precizat consilierul PSD, referindu-se la “ceaslovul” lucios şi frumos colorat, plătit cu bani grei. „Ce, noi nu putem să scriem prostii?!”, s-a răţoit David la Sârbu. „Dacă dumneavoastră aşa consideraţi, eu nu sunt de acord cu ce scrie acolo!”, a încheiat liberalul. Ca să nu-l lase să plece nelămurit de la şedinţă, Iuliana Ungureanu a dat fuga la birou ca să aducă albumul al cărui conţinut David n-ar fi îndrăznit să-l conteste în faţa lui Călin Andrei nici însemnat cu fierul roşu.