Îngrijorată că ar putea pierde un proiect de aproximativ 18 milioane de lei, bani de la Uniunea Europeană, stareţa Mănăstirii Aninoasa s-a prezentat la întâlnirea cu vicepremierul Sevil Shhaideh, ministrul Dezvoltării Regionale, prin intermediul căruia se derulează programele cu finanţări externe. Maica Cecilia n-a fost singura faţă bisericească prezentă în sala Consiliului Judeţean Argeş, şi alţi colegi ai săi, precum părintele Serafim Caiea, stareţul Mănăstirii „Negru Vodă”, şi preotul Ion Cojocaru, directorul Seminarului Teologic Ortodox „Iustin Patriarhul”, fiind nerăbdători să afle ce are de zis şefa Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Viceprim-ministrul Shhaideh le-a împărtăşit jurnaliştilor, după şedinţa la care aceştia n-au avut acces decât câteva minute la început, pentru „o oportunitate de imagini”, că a ascultat problemele expuse de cei veniţi la Piteşti, printre care şi reprezentanţii cultelor. Ai unei mănăstiri mai precis, după cum a punctat ministrul, interpelat de presă pe acest subiect. Era vorba despre Mănăstirea Aninoasa, a cărei stareţă are motive să se teamă în privinţa planurilor de reabilitare a locaşului cu statut de monument istoric. Situaţia este mult mai gravă de atât, fiind vorba de zeci de proiecte la nivel naţional care riscă să rateze finanţări, per total, de zeci de milioane de euro, asigurate de UE pentru restaurarea bisericilor şi mănăstirilor valoroase din punct de vedere istoric şi arhitectural. Şi asta numai din cauza pretenţiilor ministerului, care încurcă mai tare hăţişurile birocraţiei, cu consecinţa pierderii unor picturi deosebite, mâncate de igrasie, care nu mai pot aştepta trenul altei finanţări. Situaţia generată de noile reguli ale Ministerului Dezvoltării au constituit obiectul unei sesizări depuse la Comisia Europeană.
Problema, în opinia ministrului, este că a semnat stareţul, nu chiriarhul, adică episcopul
Potrivit declaraţiilor lui Sevil Shhaideh, cu referire la cârmuitorii aşezământului religios muscelean, „s-au referit la nişte proiecte pe care dânşii le-au depus în cadrul POR, pe Axa 5, restaurarea monumentelor istorice, la nişte probleme de interpretare, de asumare a proiectului. În categoria cultelor, după cum ştiţi, există mai multe funcţii care reprezintă instituţia respectivă. În programele europene, din punctul nostru de vedere, cel care trebuie să semneze, să îşi asume un proiect, e reprezentantul legal – asta solicită şi regulamentul european. Or, din corespondenţele pe care le-am avut cu Secretariatul de Culte (dânşii ne-au pus la dispoziţie hotărârea de organizare a Cultului Ortodox), în interiorul acestei hotărâri se spune că reprezentantul legal, deci, cel care semnează şi îşi asumă, e chiriarhul (n.r. episcopul). În situaţia dânşilor, un proiect a fost depus de stareţ. Deci, au o problemă cu cine a depus. Le-am dat interpretarea şi am stabilit paşii pe care dânşii îi au de urmat. Astea au fost discuţiile cu Mănăstirea Aninoasa.”, a precizat ministrul (sursa citatului „Curiezul Zilei”).
În ciuda tonului optimist al oficialului de la minister, care lăsa să se înţeleagă că speţa este ca şi rezolvată, oamenii Bisericii au plecat dezamăgiţi, nefiindu-le permis să dezvolte subiectul care le cauzase frământări că munca lor este posibil să fi fost în van. Potrivit publicaţiei citate, care a obţinut un punct de vedere al instituţiei de cult creştin ortodox, „au fost păcăliţi că vor vorbi „după”, iar răspunsul ministrei i-a dezamăgit profund.” „Dânsa a primit de la Secretariatul de Culte un răspuns, pe care îl avem şi noi în copie, iar acolo se spune că episcopul e reprezentant canonic – adică ne dă nouă ascultări spirituale – şi mai avea şi nişte extrase din statutul BOR, deci, doar extrase. Cum să fie episcopul singurul reprezentant legal al 700 de biserici şi mănăstiri şi să semneze tot? Reprezentant legal e stareţul sau parohul. Aşa a fost şi pentru proiectele din 2007-2013, iar în Ghidul actual nu se spune nimic nou. Sigur, episcopul nostru a zis că e de acord să semneze orice e pe fonduri UE, dar proiectele deja s-au depus şi au presupus şi cheltuieli. Ne-a spus că trebuie să-l retragem, deşi e pe locul 8 acum, şi să îl redepunem. Noi cerusem ca, dacă e nevoie, să le ducem semnate şi de episcop, ca o clarificare. Dar am înţeles că ar fi proiecte deja pentru 110% din sumă şi cineva s-a gândit că, dacă s-ar scoate cele ale BOR, ar rămâne 80% şi, deci, s-ar împărţi la final cele 20% rămase.”, ne-au spus cei implicaţi.”
Iată ce a însemnat într-un final soluţiile oferite de ministrul Dezvoltării, atât cât a putut, ca s-o cităm, la problemele ridicate de fiecare. În cazul Muscelului, de stareţa de la Aninoasa.
Proiectul depus de Mănăstirea Aninoasa se ridică la aproximativ 18 milioane de lei
Potrivit unei comunicări a Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (6 octombrie 2016, Călăraşi), referitoare la depunerea proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa 5.2 – Conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural a stârnit interesul următorilor solicitanţi, la nivel de regiune, care au depus proiectele pe care le vom enumera în continuare:
=„Dezvoltarea patrimoniului cultural prin restaurarea monumentului istoric „Poşta veche” din municipiul Călăraşi”, depus de UAT Municipiul Călăraşi – 11.426.918,80 lei;
=„Restaurarea şi consolidarea Bisericii „Sfântul Gheorghe” – Mănăstirea Viforata, comuna Aninoasa, judeţul Dâmboviţa, depus de UAT Comuna Aninoasa – 7.652.099,50 lei;
=„Restaurarea, reabilitarea, conservarea şi amenajarea unui spaţiu expoziţional în cadrul monumentului „Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial” (Monumentul Eroilor „Crucea Caraiman”/Monumentul Eroilor (Crucea) de pe Vârful Caraiman)”, depus de Ministerul Apărării Naţionale – 18.883.061,63 lei;
=„Impulsionarea dezvoltării judeţului Dâmboviţa şi păstrarea identităţii culturale a fostei capitale a Ţării Româneşti prin conservarea, protejarea, dezvoltarea şi valorificarea Ansamblului Monumental Curtea Domnească din Târgovişte”, depus de UAT Judeţul Dâmboviţa – 19.393.140,38 lei;
=„Conservarea, restaurarea şi valorificarea clădirii Şcolii de Cavalerie, în vederea consolidării identităţii culturale a judeţului Dâmboviţa”, depus de UAT Judeţul Dâmboviţa – 8.555.662,98 lei;
=„Restaurarea, consolidarea şi punerea în valoare cultural-turistică a monumentului istoric Biserica „Adormirii Maicii Domnului” – Strâmbeanu din satul Pitaru, comuna Potlogi, judeţul Dâmboviţa”, depus de UAT Comuna Potlogi – 7.520.096,29 lei;
=„Consolidare, restaurare, conservare şi punere în valoare arhitectura şi pictura murală a Bisericii Mari a Mănăstirii Zamfira, judeţul Prahova, executată „A FRESCO” de Nicolae Grigorescu”, depus de Mănăstirea Zamfira, judeţul Prahova – 19.337.886,85 lei;
=„Consolidare-restaurare cu integrare în circuit turistic Biserica din lemn „Cuvioasa Paraschiva” Vârtop, depus de Judeţul Dâmboviţa – 9.803.967,83 lei;
=„Eradicare umiditate, amenajare muzeu, restaurare pictură biserică şi paraclis, reparaţii curente, amenajări exterioare”, depus de Judeţul Argeş, Mănăstirea Aninoasa – 17.794.933,30 lei.
Maica Cecilia: “Este o perioadă de reorganizare şi toţi sunt grăbiţi, dosarele se aruncă de colo-colo”
Cazul Mănăstirii Aninoasa a fost prezentat, în urmă cu câteva zile, şi în jurnalele de ştiri naţionale, alături de alte exemple aflate în aceeaşi situaţie dramatică, cum este Mănăstirea Zamfira, din judeţul Prahova, ai cărei pereţi sunt acoperiţi de pictura lui Nicolae Grigorescu, realizată pe când avea 18 ani. Semnătura „Nicu Grigorescu 1857” este vizibilă la icoana Maicii Domnului din catapeteasmă. Pictura, nerestaurată niciodată, este afectată de igrasia care distruge, încet şi sigur, o operă inestimabilă, pentru salvarea căreia stareţa a depus un proiect în valoare de 5 milioane de euro, aprobat iniţial. Dar noile interpretări ale Ministerului Dezvoltării generează situaţia periculoasă a respingerii dosarului şi, pe cale de consecinţă, a pierderii finanţării. Stareţa Mănăstirii Zamfira, maica Fanuria, îşi exprima regretul că proiectul nu se poate realiza, oficialii de la minister împiedicându-se de o semnătură.
Locaşul de cult prahovean este reprezentat de avocatul Andrei Vlădăreanu, care a declarat pentru Pro Tv: „Sfântul Sinod s-a întrunit special în luna octombrie şi a precizat în scris către Guvernul României că reprezentantul legal al mănăstirii este stareţul şi al parohiei este preotul. Cred că suntem într-o situaţie delicată, după un efort uriaş de a se face acest proiect de restaurare, ni se spune că semnătura pe cerere trebuia să fie a altei persoane. Este clasic românesc!”
Ministrul Dezvoltării Regionale, Sevil Shhaideh, este de cu totul altă părere, deşi legea a rămas neschimbată, la fel statutul BOR: „Cel care este reprezentantul legal şi se poate duce să reprezinte lăcaşul de cult în relaţia cu terţii, fie la tribunal, fie la alte organe de cercetare, este, aşa mi s-a comunicat, conform opiniilor juridice, chiriarhul.” În afară de acesta – calitate deţinută de episcop – nimeni altcineva, adică stareţul ori preotul paroh, nu mai poate semna proiecte europene. Potrivit televiziunii citate, până acum, 31 de proiecte au fost respinse de ADR-urile din România numai din cauza semnăturii cu pricina.
În Muscel se află în această situaţie gravă Mănăstirea Aninoasa. „Pur şi simplu, a fost o neînţelegere în interpretarea legislaţiei bisericii. Acum este o perioadă de reorganizare şi toţi sunt grăbiţi, dosarele se aruncă de colo-colo.”, a găsit o posibilă explicaţie maica Cecilia. „A apărut o altă interpretare la nivelul ministerului, nu ştiu de ce vin acum, în ianuarie, să le spun, că ştii că nu mai eşti eligibil şi trebuie să resping proiectul.”, a completat Liviu Muşat, şeful ADR Sud Muntenia. “E.M.”