Acesta a participat aseară, la invitaţia preşedintelui ţării, la recepţia oficială de la Palatul Cotroceni
Prin decret al preşedintelui României, Klaus Iohannis, câmpulungeanul aflat, de doi ani şi jumătate, la conducerea Direcţiei Rutiere din Inspectoratul General al Poliţiei Române, comisarul şef Florentin Ion Brăcea a fost avansat în gradul profesional de chestor de poliţie. Decretul de avansare în grad a unor generali şi chestori, printre care se află şi şeful Direcţiei Rutiere din I.G.P.R., cu ocazia Zilei Naţionale a României, a fost semnat de Iohannis pe 29 noiembrie 2016. Totodată, acesta a fost invitat de şeful statului la recepţia oferită, pe 1 Decembrie, de sărbătoarea naţională, la Palatul Cotroceni. Promovarea în gradul de chestor a câmpulungeanului, la numai 41 de ani, reprezintă încă un pas făcut în ierarhia profesională, aflată într-o ascensiune rapidă, care oferă un enorm sentiment de mândrie de a avea un asemenea om la conducerea unei instituţii de importanţa Poliţiei Române. Reamintim că, pe 28 mai 2014, comisarul şef Florentin Brăcea, ocupant la acel moment al funcţiei de adjunct al şefului Brigăzii Rutiere a Capitalei, a fost promovat la conducerea Direcţiei Rutiere din cadrul I.G.P.R. A devenit astfel al şaptelea om în ierarhia Inspectoratului General al Poliţiei Române, după inspectorul general, cei patru adjuncţi ai acestuia, şeful Direcţiei de Ordine Publică şi şeful Direcţiei de Poliţie Transporturi. După această extraordinară realizare, atinsă la doar 39 de ani, a urmat cea produsă în urmă cu trei zile, când comisarul şef, grad obţinut la numai 35 de ani, a devenit chestor. Posesor a trei mastere şi al titlului de doctor, Florentin Brăcea s-a remarcat profesional graţie abilităţilor sale manageriale şi activităţii excepţionale, care i-au adus un onorant premiu pentru instituţia pe care o conduce.
Premiul pentru Instituţie Publică pentru Direcţia Rutieră condusă de Florentin Brăcea
Performanţa înregistrată de Ziua României rămâne cea mai importantă de până acum pentru cariera remarcabilă a câmpulungeanului Florentin Brăcea. Dar nu este singura în acest an pentru şeful Direcţiei Rutiere, sub conducerea căruia instituţia a fost recompensată, în luna aprilie, cu Premiul pentru Instituţie Publică, la Gala Premiilor Siguranţei Rutiere 2016. Distincţia i-a fost înmânată şefului Poliţiei Rutiere de către Alina Burlacu, consilier pentru Siguranţa Rutieră al premierul Dacian Cioloş. “Cu toate că numărul autovehiculelor din România este într-o continuă creştere, accidentele cu victime au înregistrat un trend descendent. Fără îndoială, marele merit pentru acest lucru îi revine Direcţiei Rutiere din Inspectoratul General al Poliţiei Rutiere, care este câştigătoarea Premiului pentru Instituţie Publică 2016.”, au fost cuvintele rostite de consiliera premierului înainte de a-i decerna premiul lui Florentin Brăcea.
Acesta s-a declarat surprins de nominalizare, cu toate că activitatea foarte bună desfăşurată de Direcţia Rutieră în timpul mandatului său îl îndreptăţeşte să fie recompensat cu o astfel de distincţie. „Este o surpriză. Numărul accidentelor este în descreştere, a fost într-o stagnare anul trecut şi, cu ajutorul tuturor, cu siguranţă, trebuie să fie în scădere la sfârşitul acestui an. (…) În legătură cu amplasarea radarelor, primul pas pe care l-am făcut a fost achiziţia acelor pistoale laser, care pot fi folosite şi din maşinile civile pentru a-i depista pe conducătorii auto care depăşesc viteza legală.”, a afirmat comisarul şef Florentin Brăcea, în prezent, chestor.
Mesajul şefului Poliţiei Rutiere, la Gala Premiilor Siguranţei Rutiere
La Gala Premiilor Siguranţei Rutiere, eveniment organizat de revista Tir Magazin, care a inclus şi o conferinţă cu titlul “Transport, Infrastructură şi Siguranţă Rutieră 2016”, şeful Direcţiei Rutiere din I.G.P.R. a fost invitat să ţină un discurs, al cărui conţinut îl prezentăm cititorilor noştri.
„Am văzut aici mai multe date, care, din punctul nostru de vedere, nu prea corespund. Unele dintre ele. De fapt, suntem singurii care centralizăm accidentele rutiere din România, avem o evidenţă a acestora, o bază de date, pe care le furnizăm tuturor instituţiilor statului interesate şi care au atribuţii în domeniu. La nivel european, în anul 2015, am avut 25.900 de morţi în accidente rutiere. În România, cifra este 1.893. Este o cifră în creştere faţă de anul anterior, când am avut 1.818, după cinci ani în care au scăzut încontinuu. Dacă ne comparăm cu anumite state din Uniunea Europeană, vă pot spune că Polonia are o reducere de 8,2%, anul trecut, Estonia -14%, Irlanda -14%, Lituania -9,7%, Portugalia, -1%. Celelalte state sunt în creştere. În anul 2015, am avut o problemă la nivel european cu siguranţa rutieră şi cu accidentele. Un stat ca Germania are o creştere de 2,9%. Austria 10%. România are o creştere de 4,1% la persoane decedate, în 2015. În procente, între anii 2000-2015, am crescut la accidente rutiere cu 18,7%. La persoane decedate, avem o reducere de 30,6%. Eu spun că cifra este încurajatoare şi ne dă speranţe ca, pe viitor, prin măsuri, şi ale noastre şi ale celorlalţi actori implicaţi, să atingem obiectivul pe care ni l-am asumat, ca stat. Răniţii grav sunt undeva la 25%.
În contextul acestei conferinţe, care priveşte transportul de persoane şi transportul de mărfuri, situaţia parcului auto la nivel naţional, la 31 decembrie 2015, arată că avem 6.710.602 vehicule înmatriculate în România şi 7.543.615 posesori de permise de conducere. În ceea ce priveşte vehiculele de transport de marfă, avem un total de peste 930.000 de vehicule înmatriculate, ceea ce reprezintă 6,14% din totalul parcului auto. În ceea ce priveşte vehiculele de transport de persoane, avem 46.000 de autobuze şi microbuze înmatriculate, 0,61% din parcul auto.
Încerc să vă transpun câteva categorii ale consecinţelor accidentelor grave produse cu vinovăţie în domeniul transporturilor de mărfuri şi persoane şi câteva cauze care au condus la aceste accidente, identificate de noi, din cercetarea la faţa locului. Pe linia transportului de marfă, primele trei cauze ar fi viteza neadaptată la condiţiile de drum, nerespectarea distanţei între vehicule şi neacordarea priorităţii pietonilor angajaţi în traversare prin marcaj sau loc permis, culoarea verde a semaforului. Pe linia transportului de persoane, cauzele se menţin în mare parte: neacordarea priorităţii vehiculelor, neacordarea priorităţii pietonilor şi, bineînţeles, viteza neadaptată.
În anul 2015, procentul implicării cu vinovăţie în accidente rutiere grave a acestor categorii de vehicule este de numai 2,36% din totalul accidentelor grave din România, generând 4,1% din mortalitate şi 2,5% din numărul răniţilor grav. La transportul de marfă, ponderea privind disciplina conducătorilor de autotrenuri este undeva la 58%, iar în ceea ce priveşte transportul public de persoane, ponderea privind disciplina conducătorilor de autobuze reprezintă 45% din totalul accidentelor.
Câţiva factori de risc identificaţi de noi în transportul rutier de mărfuri şi de persoane ar fi formalismul în pregătirea şi atestarea profesională a conducătorilor auto; la anumite companii mai mici, superficialitatea persoanelor cu competenţe pe linia conducerii activităţilor de transport; deficienţele infrastructurii rutiere, care sunt foarte multe, şi avem peste 1.800 de informări, la nivel naţional, ale Poliţiei Rutiere către Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi pentru remedierea acestora; presiunile unor operatori de transport în goana după profit (nerespectarea timpilor de conducere şi odihnă, încălcarea limitelor legale de viteză, supraîncărcarea autovehiculelor (pasageri sau marfă), neasigurarea corectă a încărcăturii, circulaţia în stare tehnică necorespunzătoare), creşterea agresivităţii în trafic. Am fost solicitaţi de către Parlamentul României şi am făcut propuneri pentru modificarea legislaţiei, în care am introdus şi acest concept de agresivitate, l-am definit, am venit şi cu măsuri, cu amenzi, cu perioade de suspendare a permisului, pentru a reduce riscul rutier pe acest domeniu. Acum suntem la mâna Parlamentului.
Din punct de vedere al Poliţiei Rutiere, noi asigurăm şi intervenim pe două componente: prevenire şi educaţie şi coerciţie prin aplicarea legii. Educaţia o facem sub toate formele, începând de la grădiniţe şi şcoli, până la tipuri şi categorii identificate, taximetrişti, instructori de şcoli de şoferi, motociclişti, companii mari, care ne-au solicitat să le prezentăm care este situaţia sau, de multe ori, am mers noi către dumnealor. În ceea ce priveşte aplicarea legii, Poliţia Rutieră combate sistematic principalele cauze generatoare ale accidentelor grave de circulaţie prin activităţile curente şi, bineînţeles, acţionează pentru menţinerea unui climat de legalitate în domeniul transporturilor rutiere publice de mărfuri şi persoane, unde, de multe ori, legislaţia este stufoasă, greoaie. În unele locuri, avem competenţe, altele nu le mai avem. Dar noi ne facem treaba în continuare.
Câteva perspective care pot fi atinse, din punctul nostru de vedere, numai prin asumarea responsabilităţii şi implicarea corectă a tuturor partenerilor responsabili în domeniu. Am încercat să facem şedinţe în ultimele şase luni câte n-au fost făcute în ultimii trei ani, unde toate ministerele cu atribuţii în domeniu şi toate agenţiile participă. Acolo ar trebui să luăm toate măsurile, pentru că nu numai Poliţia sau Compania de Drumuri este vinovată de producerea unui accident. Dacă intrăm în amănunt, o să vedem că sunt foarte mulţi responsabili. Trebuie toţi să ne asumăm acest lucru şi să facem tot ce putem în domeniul nostru de activitate. Implementarea a ceea ce ne dorim noi, ca să atingem aceste obiective, ca să perfecţionăm cadrul de reglementare legislativă, prin două mecanisme generale: o dată, introducerea conceptului de constatare automată a abaterilor, unde n-ar mai trebui interacţiunea între poliţist şi conducătorul auto, urmat de un mecanism mai bun de executare a amenzilor, care, din păcate, nu este atributul Poliţiei Rutiere, dar noi suntem cei care îl aplicăm, intrăm în zona de finanţe şi alte discuţii. Noi am propus o lege a contului unic, este în Parlament, prin care să putem să colectăm toate amenzile rutiere, urmând să le distribuim după aceea celor care ar trebui să beneficieze de aceşti bani, iar banii să se întoarcă în modernizări de infrastructură.”, a fost mesajul transmis de Florentin Brăcea, şeful Direcţiei Rutiere a I.G.P.R.
Încheiem prin a aminti două dintre campaniile desfăşurate de instituţie sub conducerea sa, pentru prevenirea accidentelor rutiere: „Nu trece dincolo!”, iniţiată de Ministerul Afacerilor Interne, prin Poliţia Română, şi derulată, la nivel naţional, între 1 mai – 30 noiembrie 2015, şi „Trişezi centura, păcăleşti viaţa”, demarată în vara acestui an, în care alături de oficiali din Poliţie s-a aflat multiplul campion la raliuri, Titi Aur.