„În sfârşit”, ca să-l cităm pe Liviu Ţâroiu, posesor al unei experienţe de şapte ani ca viceprimar şi un an şi jumătate ca primar, a reuşit şi “codaşul” Muscelului în materia accesărilor de finanţări externe sau guvernamentale, să se înscrie la Ministerul Dezvoltării cu primul proiect pe Ordonanţa 28/2013. Vestita Ordonanţă 28, prin care a fost aprobat Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), n-a fost atractivă pentru Câmpulungul, care, la data apariţiei acestei importante surse de fonduri, cu care primarii deştepţi şi-au pus la punct reţelele de apă şi canalizare, ca să nu mai vorbim despre alte investiţii, era în euforia „Kretzulescu”. Convinsese Uniunea Europeană să-i finanţeze „lovitura secolului” şi nu-i mai trebuiau bani pentru „mărunţişuri”, precum sistemul de utilităţi, care, după cum toată lumea ştie, este la pământ, şi în privinţa alimentării cu apă, şi în privinţa canalizării. Iar în privinţa epurării, treburile miros de la o poştă.
La sfârşitul săptămânii trecute, primarul Ţâroiu a dat vestea cea mare: „În sfârşit, am depus primul proiect pe Ordonanţa 28, la Ministerul Dezvoltării, ordonanţă care, până acum, noi n-am folosit-o niciodată.” După cum a slobozit afirmaţia în spaţiul public, parcă noi, comunitatea locală, eram de vină că i-am împiedicat pe cei pe care i-am ales să depună proiecte menite să îmbunătăţească infrastructura municipiului. Dacă autorităţile câmpulungene văd un mare succes în urnirea pentru accesarea unei surse intens uzitate de alţii, în schimb, Rucărul este prezentat de deputatul Gheorghe Marin drept un exemplu pozitiv de localitate care a „exploatat” intens resursele puse la bătaie de Guvern. „O comună care a luat foarte mulţi bani, adică a lucrat pe Ordonanţa 28 şi a avut succes, este Rucăr, care a înlocuit tot sistemul de alimentare cu apă şi are demarat şi sistemul de canalizare tot cu bani de la Guvern.”, este exemplul aflat în antiteză cu delăsarea câmpulungeană, unde prioritare au fost parcurile, nu infrastructura de utilităţi.
Marin i-a scuzat pe ai noştri prin faptul că „banii veniţi de la Guvern, pe proiectele din administraţie, au fost sistaţi. Inclusiv pe Ordonanţa 28, pe care existau programe. În zonă, programe care erau finanţate pe Ordonanţa 28 au fost întrerupte, după ce au zis că nu mai au bani.” Norocul nostru este că proiectele pe Ordonanţa 28 se derulează până în 2018 inclusiv. Ziarul nostru a relatat recent despre investiţia pe care Primăria Câmpulung doreşte s-o deruleze cu fonduri guvernamentale: „Extindere reţea canalizare menajeră pe străzile Carpaţi, Ion Ţicăloiu şi Zăvoiului”, pentru realizarea căreia aspiră la o finanţare de 2,6 milioane de lei.
Vineri, 4 noiembrie 2016, primarul Liviu Ţâroiu a semnat documentul de începere a lucrărilor pe strada Richard, de reabilitare a zonei afectate de alunecarea terenului. Iar în această săptămână, potrivit altui anunţ făcut de acesta, urma să semneze contractul pentru acoperirea clădirii Băilor Kretzulescu. „Am avut licitaţia, dar durează… O licitaţie în SEAP durează cel puţin 45 de zile. Acum un an, n-am putut să rup proiectul. Am avut un Consiliu care n-a dorit acest lucru.”, a scuzat Ţâroiu întârzierea cu care începe o lucrare, în lipsa căreia imobilul din „Kretzulescu” ar fi prins a patra iarnă „descoperit”.