Ion Onică, bărbatul de 54 de ani, găsit spânzurat luni seara, la Berevoeşti, nu era sclav al rudarilor de la Gămăceşti, ci tatăl uneia dintre „proprietarele de sclavi”, Cerasela Onică, de 25 de ani. Surse judiciare le-au declarat redactorilor de la „Jurnalul de Argeş” că Ion Onică şi-a pus capăt zilelor, de teamă să nu fie acuzat, după ce era cercetat într-un dosar de distrugere prin incendiere, cu o pagubă de 200.000 de lei. Ion Onică urma să fie adus la audieri la IPJ Olt, chiar a doua zi, marţi, 20 septembrie. Cel mai probabil, el s-a sinucis de frică să nu fie reţinut. Fiica sa, Cerasela Onică, este acuzată de constituirea unui grup infracţional, victima ei fiind „Nuşu”, şi este în arest preventiv, la IPJ Olt, de peste două luni. Într-o clipă de slăbiciune, bărbatul a decis să-şi ia viaţa, fiind găsit spânzurat, luni seara, într-o pădure de la marginea localităţii Gămăceşti. Poliţiştii sosiţi la locul tragediei pentru cercetările de rigoare au constatat că nu sunt suspiciuni cu privire la cauza morţii, urmele sinuciderii fiind evidente. Tragedia s-a petrecut în zona Striminoasa. Ion Onică a fost găsit, atârnând în ştreang, de creanga unui copac, chiar de fratele său, care a şi dat alarma la 112, solicitând o ambulanţă, în speranţa că se mai poate face ceva pentru a-i salva viaţa. Din păcate, nu a fost aşa, cadrele medicale nefăcând altceva decât să constate decesul.
Bărbatul găsit spânzurat era anchetat într-un dosar de distrugere prin incendiere
Aşa cum au aflat redactorii de la „Jurnalul de Argeş”, Ion Onică lucrase la o stână din comuna Corbu, judeţul Olt, şi plecase imediat după ce aceasta fusese incendiată. Onică se certase cu proprietarul stânei cu câteva ore înainte de incendiu, existând indicii că el ar putea fi autorul incendierii. Cel mai probabil, el s-a sinucis de frică să nu fie reţinut în acest dosar, în care prejudiciul este de 200.000 de lei. Fiica sa, Cerasela Onică, una dintre proprietarele de sclavi de la Berevoeşti, este în arest preventiv, făcând parte din lotul celor 38 de romi, membri a nouă grupări interlope, care acţionau în reţeaua ce racola, în comuna Berevoeşti, persoane vulnerabile, printre care săraci, copii sau persoane cu dizabilităţi fizice ori psihice. Reţeaua stăpânilor de sclavi acţiona încă din 2004. Sclavii erau bătuţi în mod constant cu pumnii, picioarele şi biciul, mulţi dintre ei erau lăsaţi să doarmă iarna în frig sau puşi să strângă fecalele romilor. Doi dintre sclavii de la Berevoeşti s-au sinucis din cauza torturilor la care erau supuşi. Cerasela Onică, fiica bărbatului care s-a spânzurat, se număra printre stăpânii de sclavi de peste cinci ani, după cum se precizează şi în referatul procurorilor DIICOT: „În urma probelor administrate în cursul urmăririi penale, au rezultat urmatoarele: În anul 2011, Grancea Petre, Grancea Maria, Furdui Ilie Valentin, Grancea Vasilica, Grancea Laurenţiu, Grancea Alin şi Onică Cerasela au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, structurat pe baza relaţiilor de familie, pentru a acţiona în mod coordonat în scopul săvârşirii infracţiunilor de trafic de persoane, prin recrutarea de victime în scopul exploatării acestora prin supunerea la executarea de munci şi îndeplinirea de servicii în mod forţat şi prin obligarea la practicarea cerşetoriei, prin procedee care au adus victimele în stare de aservire şi/sau de lipsire de libertate.” În prezent, 34 de ţigani de la Gămăceşti sunt în continuare în arest preventiv în dosarul sclavilor de la Berevoeşti.
În Berevoeşti, încă din 2013, când o femeie a fost violată, se ştia de sclavi
În 2013, în Berevoeşti, în acelaşi sat, Gămăceşti, o bătrână de 85 de ani a fost bătută şi violată, iar la un an după incident, a murit. Deşi organele de cercetare au obţinut numeroase probe, vinovatul nu a fost încătuşat nici până azi, iar dosarul este în continuare „în lucru” la Poliţia Câmpulung. Familia Anei Brumaru, femeia de 85 de ani, care a fost violată, caută în continuare să se facă dreptate, aşa cum consemnează „Jurnalul de Argeş”. Dosarul e interesant şi pentru că interferează cu cazurile de sclavie descoperite la Berevoeşti. Rudele femeii violate susţin că la Câmpulung, la audieri, au fost aduşi, într-un maxi-taxi, mai mulţi rudari arestaţi în prezent pentru sclavie, dar şi o parte dintre sclavii acestora. Aceste declaraţii, coroborate cu ale fostului primar Gigi Fănel Proca, dar şi cu altele, dovedesc că Poliţia ştia (sau ar fi trebuit să ştie) încă din iulie 2013, de acei oameni fără acte de identitate şi care erau exploataţi la muncă de către rudarii din Gămăceşti. Nepoata, întrebată dacă ceilalţi săteni din comună ştiau de oamenii folosiţi de rudarii din Gămăceşti ca sclavi, a dat un răspuns foarte rapid: „Nu ştiam că stau în lanţuri. Dar toată lumea ştia de ei, munceau acolo în comună. Erau văzuţi de toată lumea”. La mai bine de trei ani de la comitere, violul a rămas în continuare cu autor necunoscut, şeful Poliţiei Câmpulung, comisarul şef Gheorghe Ciolan, afirmând că dosarul este încă în lucru şi este avută în vedere fapta ca atare, existând un cerc de suspecţi, dintre care unii sunt plecaţi prin străinătate, şi că ancheta e de durată.