22.4 C
Campulung Muscel
12/04/2024

Rudarii de la ajutorul social s-au dus cu scandal, cu neveste şi copii, peste patron

Doi întreprinzători privaţi, cu firme, şi-au riscat viaţa cerând Forţelor de Muncă să le trimită oameni, pentru a-i angaja   

Doi patroni musceleni, dintre cei care nu fac nazuri la nuanţa pigmentului angajatului, muncitor să fie, au fost la un pas să devină victimele „candidaţilor” trimişi de la Forţele de Muncă, în ideea că-şi vor găsi serviciu şi nu vor mai fi asistaţi social. Unul dintre ei, de aceeaşi etnie cu cei pe care dorea să-i recruteze, în vederea angajării, având firmă, făcea parte din aceeaşi comunitate. Aşadar, patronul şi consătenii fără loc de muncă se cunoşteau, dar tot nu i-a convins să lucreze pentru el, ca să nu mai stea la mila statului. Într-un alt caz, întreprinzătorul s-a trezit acasă peste el cu toţi beneficiarii de ajutor social, cărora A.L.O.F.M. Câmpulung le dăduse repartiţii pentru societatea acestuia. Omul era înscris în evidenţele Agenţiei cu 50 de slujbe vacante pentru muncitori necalificaţi şi, atunci, angajaţii instituţiei i-au orientat către firma aflată în nevoie de personal pe cei de la „416” din localitate. Amărâţii, furioşi nevoie mare că trebuie să se angajeze, când pot “bine mersi” să trândăvească până la adânci bătrâneţi din pomana statului, şi-au luat nevestele şi copiii şi s-au dus cu gura mare la patron. Au făcut un tărăboi de pomină la poarta binefăcătorului, care n-a avut cui să facă un bine. Ba chiar şi-a riscat propria siguranţă, neştiind de ce este în stare „gloata” nervoasă de tupeul de a i se cere să muncească.                                          

Niciunul dintre cei 150 de asistaţi social n-a vrut să se angajeze la patronul care căuta 50 de muncitori necalificaţi 

Cele două exemple i-au fost povestite prefectului de Paul Petrescu, şeful Agenţiei Locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Câmpulung, în cadrul uneia dintre întâlnirile avute de acesta în teritoriu. Din nefericire pentru lucrătorii Agenţiei, toată neputinţa, toată neştiinţa de carte şi toată împotrivirea de a munci sunt manifestate în toată „splendoarea” la ghişeele instituţiei care le eliberează diferite adeverinţe. În faţa oficialului de la judeţ, şeful A.L.O.F.M. Câmpulung a trecut peste aspecte binecunoscute, precum lipsa de şcoală, care îi face incapabili să completeze un formular. “Vin în calitatea lor de beneficiari ai Legii 416, legea venitului minim garantat. Eliberăm pe numele lor o adeverinţă că ei caută de muncă şi atât. Nu naştem drepturi, nu dăm drepturi, nimic. Restul ţine de Primărie.”, ne spunea, cu altă ocazie, Paul Petrescu. Cât ţine de Primărie să constate faptul că inclusiv la Forţele de Muncă au neobrăzarea de a coborî din Mercedes ori din BMW şi mai şi rânjesc pe deasupra că nu este pe numele lor, deci, nu le este afectat ajutorul social, vedem cu toţii. 

Revenind la scurta informare pe care Paul Petrescu a făcut-o prefectului şi tuturor participanţilor la discuţia de la sediul Primăriei Valea Mare Pravăţ, acesta spunea că: „Sunt aproape 4.000 de persoane în zona Câmpulung, care beneficiază de Legea 416. 4.000 de persoane care vor să vină… nu mai spun de program, trec peste astfel de amănunte. Sunt două mari probleme cu aceste persoane. Prima: lipsa de şcoală şi educaţie. Şi asta nu numai la noi, că nu ştiu să completeze un chestionar simplu. Gândiţi-vă ce se întâmplă cu ei când se duc să se angajeze, pentru că nu fac faţă minimului interviu de angajare. Or nu putem să impunem cuiva: angajează-l că vreau eu sau vrea altcineva! Este o mare problemă cu educaţia. A doua mare problemă este că există o lipsă de disponibilitate a foarte multora dintre ei să se angajeze.” După care şeful A.L.O.F.M. Câmpulung a relatat două întâmplări cu care a şocat asistenţa. 

Anul trecut, a existat o ofertă de locuri de muncă din partea unei firme dintr-o comună musceleană – Paul Petrescu n-a nominalizat public localitatea, dar se pare că este vorba despre un patron din Cetăţeni – care căuta 50 de muncitori necalificaţi. Tuturor bărbaţilor din comuna respectivă, „abonaţi” ai Legii 416, le-a dat repartiţii pentru angajatorul care prelua aproximativ o treime din asistaţii social şi, astfel, o povară de pe bugetul public. Paul Petrescu însuşi a mers la primarul localităţii din care proveneau atât oferta de slujbe, cât şi potenţialii candidaţi. „Niciunul nu s-a angajat şi vă spun de ce. S-au dus toţi 150 din comuna respectivă, cu familii, cu neveste, cu copii, peste patron acasă. Vă daţi seama că, săracul, a fost „sufocat”.”, a relatat acesta.

A doua întâmplare asemănătoare, cu romi „flămânzi” de muncă: „De foarte puţin timp, în altă comună, în mijlocul comunităţii de romi, o persoană de aceeaşi etnie n-a putut să angajeze persoane de etnie romă din comunitate.” Omul, posesor de firmă, căuta tot muncitori necalificaţi şi, atunci, A.L.O.F.M. Câmpulung i-a trimis oameni. Puţin a lipsit să sară la gâtul patronului, care era de-al lor, drept răzbunare că au fost trimişi la muncă. „Nu trebuie numai să dăm vina pe ceilalţi, ci şi pe persoanele care refuză angajarea.”, a punctat Paul Petrescu. Unii reprezentanţi ai etnicilor, prezenţi la dezbatere, au propus ca Agenţia Locală de Ocupare a Forţei de Muncă să nu le mai elibereze niciun fel de adeverinţă în această situaţie. „Ei primesc hârtia de la noi, pentru că vin cu negaţii în continuare. Or dacă vin cu negaţii, forma legală este îndeplinită. Noi nu putem să depăşim cadrul legal. Ştiţi foarte bine, domnule prefect, că vin cu negaţii de la angajator şi n-avem ce le face. Negaţie înseamnă că nu fac faţă cerinţelor activităţii desfăşurate de respectiva societate comercială care îi primeşte.”, a explicat acesta de ce instituţia pe care o conduce este obligată să emită acte în susţinerea ajutorului social, deşi au şansa şi ocazia să fie angajaţi. 

„Dar nu asta este problema. Trebuie mai multă implicare din comunităţile lor, prin reprezentanţi, şi mi-aş permite o sugestie, dacă vreţi: poate că n-ar strica să mergem direct în comunităţi, cum mergeam odată, împreună cu factori de decizie, pentru că, discutând cu ei, vom constata şi alte chestiuni care aici nu se văd. Dar acolo le vom constata cu certitudine.”, a propus şeful Forţelor de Muncă din municipiu.   

Refuză salarii şi de 1.700 de lei. 

La cablaje au angajat 50 de inşi de la Vlădeşti. Ţiganii noştri au declinat oferta 

Prefectul Cristian Soare a confirmat că a fost informat de primarul de la Cetăţeni despre existenţa unei oferte de locuri de muncă, pe care el a predat-o mai departe lui Paul Petrescu. „Şi aici avem o reticenţă. În afară de ceea ce s-a spus, legat de deficitul de pregătire, care îi împiedică să completeze o cerere de angajare… Avem oferte de 1.700 de lei. 1.700 de lei înseamnă ceva. Este adevărat, nu este o muncă uşoară, este o muncă mai grea, dar este o muncă cinstită, corectă, remunerată la un nivel acceptabil şi trebuie să existe un feed-back din partea reprezentanţilor comunităţii rome.”, a susţinut prefectul Cristian Soare. 

Marian Neagoe, preşedintele Partidei Romilor din Muscel, a identificat şi nişte responsabili de refuzul locurilor de muncă de către întreţinuţii pe viaţă: autorităţile locale şi chiar liderii etniei din comunele muscelene. Nu toţi, dar destui încât cazuri precum cele relatate de Paul Petrescu să nu fie simple excepţii. „Când au văzut că este “groasă”, au început să se angajeze la cablaje. De ce se angajează la cablaje, domnilor primari, 50 de inşi din Vlădeşti şi din zona noastră nu se angajează?! De ce liderii noştri nu se duc să-i spună: „Bă, tu du-te acolo, nu mai sta, că, odată şi odată, se termină punga aia cu bani!” Mai am şapte-opt ani până la pensie şi vreau s-o primesc, căci am muncit toată viaţa mea. De unde le dăm pensie dacă oamenii ăştia nu ştiu să scrie şi să citească?! Refuză locuri de muncă şi cu ştirea autorităţilor locale şi a băieţilor noştri de la romi. Refuză locurile de muncă şi acesta este un lucru foarte grav. S-a creat starea asta de euforie cu Occidentul. Se duc acolo, câştigă un bănişor. Îmi pare bine dacă vin acasă cu bani, dar să dea copiii la şcoală, să-şi plătească taxele şi impozitele şi să trăiască într-un mod civilizat. Numai că nu se întâmplă aşa.”, a relatat Neagoe.       

Că n-au chef să renunţe la viaţa de trântori cu care statul i-a învăţat, fiind cel mai mare responsabil pentru ceea ce se întâmplă în aşezările de minoritari, în rândul cărora încurajează nemunca, o demonstrează respingerea oricărei opţiuni, atunci când sunt chestionaţi la Forţele de Muncă în legătură cu ce ar vrea să facă, ce cursuri de calificare să urmeze ş.a.m.d. „Cei de la ajutorul social fac orice numai ca să nu vină la nimic. Cu cei de la ajutor social, la fel cum procedăm cu cei de la şomaj, facem nişte chestionare de interes. Toţi de la „416” spun „nu, nu, nu”, numai ca să nu facă nimic. Când aud de aşa ceva, încep: „Nu mă trimiteţi la muncă!”, mai spunea Paul Petrescu. 

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!