Viceprimarul Liviu Ţâroiu are motiv să le dea peste nas liberalilor, care, atât în plen, cât şi virtual, l-au acuzat, direct ori insinuat, că a permis întreprinderea unei lucrări în zona protejată, fără ca proprietarul clădirii, familia Boceanu – unii dintre numeroşii Boceni care populează teritoriul municipiului – să fi prezentat un aviz taman de la Ministerul Culturii. Şi asta pentru că şeful Executivului nu le-a cerut un astfel de document de la forul superior, mulţumindu-se cu unul de la autoritatea judeţeană. Cazul la care ne referim v-a fost prezentat în urmă cu o săptămână şi a avut la bază dezbaterile aprinse în Consiliul Local, pe durata cărora PSD-istul a fost „interogat” de gruparea liberală, în frunte cu Lucian Ionescu, preşedintele Comisiei de Urbanism a Legislativului, dacă lucrarea cu pricina este autorizată. Îi interesa, în special, avizul de la minister, după cum am precizat la început.
Deocamdată, Mariana şi Lucian Boceanu sunt în faza de demolare a casei, în locul căreia un morman de moloz se înalţă la colţul străzii Constantin Brâncoveanu cu Mihai Eminescu, la capătul unei proceduri începute în toamna lui 2014. Mai precis, pe 25 noiembrie 2014, Mariana Boceanu a obţinut de la Primărie certificatul de urbanism, în vederea demolării imobilului compus din demisol şi parter. După actul cu condiţii de îndeplinit de către solicitantă a urmat cel de autorizare a lucrării. Autorizaţia de demolare, cu o valabilitate de 12 luni, a fost eliberată pe 8 iunie 2015 familiei Mariana şi Lucian Boceanu. Nouă luni mai târziu, adică spre sfârşitul lunii februarie 2016, oamenii s-au apucat de treabă şi au pus casa la pământ, având intenţia să ridice una nouă. De altfel, în acest scop au solicitat Primăriei alt rând de documente. Pe 1 octombrie 2015, au intrat în posesia unui nou certificat de urbanism, premergător construirii unei locuinţe cu etaj.
După demolare, odată iscate discuţiile în Consiliul Local, vizându-l pe Ţâroiu, care ori el nu a cerut, ori solicitanţii nu s-au conformat în privinţa actelor necesare (zic liberalii), lucrarea a fost oprită. Nici măcar de mormanul de resturi nu s-au debarasat proprietarii, până când şeful Primăriei, ca să scape de „ancheta” liberală, s-a edificat cui trebuie să se adreseze. A scris Direcţiei Judeţene pentru Cultură Argeş, ai cărei funcţionari au lămurit pe toată lumea. Instituţia reprezintă ministerul în teritoriu, aşadar, la uşile sale trebuie să bată cei care fac intervenţii în zona istorică ori de protecţie. Iată răspunsul DJC, care i-a potolit pe toţi.
„Urmare a solicitării dumneavoastră, vă aducem la cunoştinţă că DJC Argeş (n.r. Direcţia Judeţeană pentru Cultură Argeş), ca serviciu public deconcentrat al Ministerului Culturii, îndeplineşte în teritoriu atribuţiile acestuia şi are competenţe stabilite prin legislaţia în vigoare (printre care HG de organizare şi funcţionare a Ministerului Culturii şi Legea nr.422/2001 privind monumentele istorice).
Biroul de Urbanism din cadrul Primăriei are obligaţia de a solicita avizul instituţiei noastre pentru toate lucrările ce se desfăşoară la monumentele istorice, în zonele de protecţie ale acestora şi în zone construite protejate, stabilite conform Listei monumentelor istorice, republicată, ce se poate consulta în Monitorul Oficial sau pe site-ul Ministerului Culturii. Un instrument de lucru al Biroului de Urbanism este PUG-ul municipiului Câmpulung, în care sunt marcate monumentele cu zonele lor de protecţie şi zonele construite protejate, şi ar trebui consultat la emiterea oricărui certificat de urbanism.”
Răspunsul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Argeş, destinat Primăriei Câmpulung, este semnat de directorul executiv al instituţiei, Cristian Cocea, şi de consilierul principal Ştefan Dănăilă.