Angajaţii unui supermarket din oraş au statut diferit de colegii de breaslă care prestează pentru “concurenţă”. În timp ce, la cel mai nou magazin de acest fel, feţele se schimbă de la o lună la alta, cu excepţia vreunei şefe, care a reuşit să prindă ceva vechime, restul sunt “prospături”, cu care clientul nu apucă se se obişnuiască, întrucât sunt mereu alţii. Ei bine, la cel despre care spuneam că salariaţii o duc bine – adică au salarii bunicele, care le-au permis să-şi schimbe maşinile, să-şi facă credite, au program de patru ore, ca învăţătoarele şi educatoarele – se anunţă schimbări. Şi nu în bine pentru unii dintre ei. Adică se pregătesc restructurări ale unor servicii care ar putea fi preluate de cei de la casă, de la pază ş.a.m.d. Cică s-ar desfiinţa taman ghişeul de Relaţii cu publicul, ale cărui angajate erau la cel mai călduţ loc din complex. Cât munceau, tot atât aveau liber, iar munca era floare la ureche: schimbau fise, făceau facturi şi certificate de garanţie, preluau bagaje. Măsura care s-ar produce curând, de la 1 aprilie, i-a agitat pe salariaţii care dau ce pot ca să arate că merită păstraţi.
Articolul precedent