Zvonul care a circulat tot anul, deşi oficialii au susţinut că n-are nicio bază reală, că la Câmpulung se va deschide un centru pentru imigranţi în clădirea fostei Unităţi de Jandarmi, se transformă în realitate. O realitate nedorită de cetăţenii Câmpulungului, care îi “datorează” primarului Călin Andrei rămânerea fără utilitate a clădirii Jandarmilor, utilitate care împiedica o decizie cum este cea anunţată public de ministrul Tobă: amenajarea sediului pentru a primi imigranţi. Ceea ce ziarul nostru a anticipat prinde contur în viaţa reală, asta pentru că insistenţele noastre, făcute cu ani în urmă, ca Primăria să grupeze într-o clădire generoasă ca suprafaţă Poliţia Naţională, Poliţia Locală, Jandarmii şi Pompierii au fost desconsiderate de fostul primar. Mutarea acestor forţe într-un imobil comun nu numai că ar fi crescut eficienţa activităţii lor, dar demonta o temere avută la acea vreme, că există riscul transformării construcţiei într-o puşcărie. Nu existau motive care să împiedice transferul. Poliţia Naţională funcţionează într-un imobil al Consiliului Judeţean, iar Pompierii, într-unul învechit. Dar nesocotindu-se această variantă salvatoare, astăzi am ajuns să vorbim despre posibilitatea de a avea musulmani printre noi. Şi nu există o bază pentru refugiaţi mai generoasă decât sediul Jandarmilor de la Câmpulung!
Trei foste unităţi de jandarmi vor deveni centre ORI
Pe teritoriul României funcţionează deja şase centre ale Oficiului Român pentru Imigrări, care „gestionează problematica migraţiei, azilului şi integrării sociale a străinilor în România”. Din declaraţiile ministrului de Interne, Petre Tobă, pe care le-a făcut la prezentarea Bugetului instituţiei pe care o coordonează, ORI va prelua blocul mare al Unităţii de Jandarmi, clădirea de la stradă. În spate, fosta unitate deţinea mai multe anexe organizate sub forma unei gospodării proprii: crescătorie de animale, garaje, cantină, bază sportivă. În vremurile bune, capacitatea ei se ridica la 600 de persoane, însă, înainte de desfiinţare, clădirea a fost recompartimentată, iar capacitatea s-a redus la maxim 400 de persoane.
Trei noi centre pentru imigranţi vor fi înfiinţate, alături de cele şase deja existente, a anunţat duminică, 13 decembrie, ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă, în cadrul şedinţei Comisiilor reunite de Buget-Finanţe din Parlament, care au adoptat raportul favorabil pentru bugetul Ministerului de Interne pe anul 2016. „În momentul de faţă, Inspectoratul General pentru Imigrări are în gestionare şase centre: la Bucureşti, Şomcuţa Mare, Rădăuţi, Galaţi, Timişoara şi Giurgiu. Am prevăzut preluarea a încă trei sedii şi demararea lucrărilor pentru reabilitarea, amenajarea şi dotarea acestor sedii, conform cerinţelor Inspectoratului General pentru Imigrări: la Câmpulung Muscel, Tăşnad şi Bumbeşti-Jiu. Cele trei pe care le vom avea suplimentar credem că, în prima etapă, pot asigura o primă intervenţie.”, a răspuns ministrul, întrebat dacă România va putea prelua cota de imigranţi care i-a fost repartizată.
Dacă vom avea imigranţi la Câmpulung, va fi numai din cauza Poliţiei şi Primăriei
Vina de a avea un imobil enorm gol-goluţ, gata să primească refugiaţi, aparţine în totalitate autorităţilor locale şi Poliţiei Câmpulung, care a refuzat să se mute din „buricul târgului” la „cazarmă”. Se pare că fostul primar Călin Andrei a cedat mofturilor comandantului Gică Ciolan, care nu a vrut să plece din centru la “periferie”. Iar din cauza celor doi, buni amici, de altfel, nu au mai ajuns sub acelaşi acoperiş Poliţia Naţională, Poliţia Locală, Pompierii şi Jandarmii. Era o bună ocazie ca angajaţii Poliţiei Locale să dobândească credibilitate şi autoritate în ochii celor care, în prezent, îi discreditează, dacă erau văzuţi în compania „colegilor” de la Naţională. În plus, clădirea, având spaţiu mai mult decât suficient, în acelaşi loc putea fi primită, ca urmare a diligenţelor întreprinse de nişte autorităţi responsabile, cu grijă pentru localitate şi populaţie, şi o grupare de „mascaţi”. O forţă de acţiune mobilă se preta Câmpulungului, dacă ne gândim la zona pe care o deservesc Judecătoria, Parchetul şi Poliţia Câmpulung: 27 de comune deţinătoare, aproape în majoritate, de comunităţi ţigăneşti în creştere. Unde mai pui că şi municipiul se află sub dominaţia ţigănească. Aşadar, era nevoie de dislocarea unei grupe de mascaţi, care să intervină în desele scanduluri provocate de miile de ţigani din Câmpulung şi Muscel. Plus că simpla lor prezenţă echivala cu intimidarea celor predispuşi la fărădelegi.
În cazul în care nu vor ajunge imigranţi la Câmpulung, fosta Unitate de Jandarmi ar putea fi transformată în puşcărie, mai ales că fostul Guvern Ponta lua în calcul să constuiască două (la Caracal şi Berceni-Prahova). Cum locaţia va beneficia de renovări şi dotări, ar fi ideală pentru această destinaţie, mai ales că greii penali din marile dosare de corupţie s-au plâns de condiţiile din închisorile româneşti. Faţă de imigranţi, de pe urma puşcăriaşilor chiar am avea de câştigat, ei neprezentând un pericol, pentru că nu umblă liberi pe străzi, iar rudele care vin în vizită ar creşte „cifra de afaceri” a buticurilor din municipiu.
Inspectoratul General pentru Imigrări este instituţia care gestionează situaţia străinilor ajunşi în România pe căi legale sau ilegale. Centrele de azil, existente şi care urmează să se înfiinţeze, dispun de cabinete medicale, încăperi special amenjate pentru activităţi recreative, sportive şi educaţionale. Conform legii, solicitanţii de azil beneficiază de o sumă de 3 lei pe zi de persoană pentru hrană, 1,80 lei pe zi de persoană pentru cazare şi 0,60 lei pe zi de persoană pentru alte cheltuieli. Se adaugă asistenţă medicală primară şi spitalicească de urgenţă gratuită, asistenţă medicală şi tratament gratuit în caz de boli acute şi cronice, obiecte de igienă personală (săpun, pastă şi periuţă de dinţi, pastă şi aparat de ras), precum şi vase pentru gătit şi servit. Copiii vor avea acces la învăţământul obligatoriu şi la activităţi de adaptare culturală, iar adulţii, la piaţa forţei de muncă.