Căscaţi ochii bine, căci ori îl pierdeţi, ori plătiţi suprataxă în vagon, ca sancţiune că nu v-aţi luat bilet de la casă, din grabă să nu rataţi trenul zărit în ultima clipă!
După cum vă informam acum două săptămâni, C.F.R. Călători şi-a dat acordul ca să se reia traficul feroviar pe ruta Câmpulung-Bucureşti. Indispensabil, acest mijloc de transport a fost introdus cu multe rugăminţi, mai ales din partea studenţilor, din nevoia buzunarului de a nu fi golit. Costul unui bilet de tren e foarte mic, faţă de celelalte mijloace de transport. În faţa presei şi a autorităţilor locale, s-a inaugurat noul tren, după incidentul din martie, când Regiotrans a părăsit şinele la noi. Săgeata Albastră, proaspăt introdusă în municipiu, a bucurat multă lume. În urma articolelor, prin care ziarul a informat care este mersul trenurilor, la redacţia noastră, tot mai mulţi cetăţeni, din lipsa unui număr de informaţii la dispoziţia călătorului care nu se poate deplasa la gară, au sunat frecvent să îi înştiinţăm la ce oră pot pleca liniştiţi cu trenul.
Două studente reclamă că nu au putut lua trenul de la Gara de Nord
Pe calea informaţiilor auzite printre prieteni şi presă, două studente au dorit să utilizeze pentru prima dată noul tren, joi după amiază. Fără să se cunoască una cu cealaltă, ne-au prezentat amândouă felul în care le-a fost trântită uşa în nas în faţa trenului. Una dintre ele, ajunsă mai devreme în Gara de Nord, ştiind că trenul ce vine de la Câmpulung trebuie să ajungă la ora 3.45 în ultima staţie, a observat că nici la Sosiri, nici la Plecări, pe tabela de afişaj nu era prezent acesta. Nici bilet nu şi-a procurat, pentru că, spre dezinformarea ei, a crezut că şi-l poate achiziţiona ca înainte, după cum făceau cei de la Regiotrans, din tren.
Trecut ceasul de 10 minute, s-a dus la Informaţii ca să afle unde îi este trenul. Doamna de acolo i-a răspuns că trenul va pleca la ora 4.25 şi că va sosi curând. Răspunsul ambiguu nu a mulţumit-o pe aceasta, dar, totuşi, a aşteptat până la 4.20. Experienţa din trecut cu acest mijloc de transport a făcut-o să creadă că, probabil, întârzie, trenul, poate, nu avea linie liberă şi aştepta eliberarea ei. Pentru că figura la Plecări, la aceeaşi oră, un tren spre Piteşti, i-a venit ideea să se ducă să întrebe acolo, că, poate, cineva ştie ce se întâmplă cu ruta de la Câmpulung! Surpriză, acel tren era chiar cel care trebuia să o ducă acasă, cuplat ca un siamez de Piteşti, fără o foaie lipită în geam că ar merge undeva. Nici la tabelă nu era prezentă această locomotivă. Deci, de unde să ştie studenta că acela îi era trenul?
Disperată că-l va pierde, a solicitat informaţii de ultim moment, când deja se fluierase plecarea, dacă mai poate urca şi dacă îşi poate cumpăra bilet. Şeful trenului a ţipat la ea că “da”, o să şi-l procure, dar la suprataxă, mai exact 40 de lei, doar până la Goleşti, unde se desprinde trenul de Piteşti. La aceste scene a fost prezentă şi cea de-a doua studentă, proaspăt sosită şi ea. Ce-i drept, aceasta a recunoscut că, din cauza cursurilor de la facultate, a ajuns în ultimul moment. Fără să mai aibă un cuvânt de spus, li s-au închis uşile şi trenul a plecat bine mersi.
Pentru că nu le-a venit să creadă cum rămân pe peron, s-au dus încă o dată la Informaţii să o întrebe pe angajată: de ce pe tabela de afişări Plecări/Sosiri, nu e trecut numele oraşului, să se scrie mare şi clar “Câmpulung”. Au primit răspuns că trenul e cuplat Piteşti, pe tabelă e scris doar acest oraş şi că asta e, l-au pierdut.
Aşadar, din lipsa unor informaţii clare, cele două s-au văzut nevoite să părăsească gara. Următoarea maşină ce trebuia să le ducă în municipiu era la 6.30, deci trebuiau, din lipsa unor informaţii clare de la CFR, să îndure frigul de afară şi să stea prin autogară aproape două ore. Soluţia de ultimul moment a fost să plece tot la Piteşti, din lipsa locurilor au preferat să stea în picioare tot drumul, ajunse, într-un sfârşit, acasă cu maxi taxi de Câmpulung.
Şeful gării noastre este la fel de dezinformat ca restul lumii
Întrucât am dorit să lămurim încurcătura şi la Gara din Câmpulung, unde am solicitat să ni se prezinte situaţia şi să se afişeze la Bucureşti numele municipiului nostru pe tabela din Gara de Nord, ca să nu mai existe astfel de cazuri în care clienţii să rămână pe dinafară, am stat de vorbă cu şeful staţiei de trafic, Sergiu Bidian. Acesta nu ştia de situaţia de la Bucureşti, că suntem un tren “fantomă”, pentru care trebuie să umbli prin toată gara ca să ţi se dea un răspuns concret, ne-a solicitat să sunăm la Gara de Nord, care să ne prezinte clarificările.
Totodată, şeful staţiei de trafic a înţeles situaţia studentelor, dar a avut de remarcat că acestea trebuiau să-şi procure biletul de la casă, iar taxa de 40 de lei e perfect normală, pentru că există legi care permit astfel de tarife gigantice şi, chiar dacă cele două aveau legitimaţii pentru reducere de transport, la urcare în tren, nu mai erau valabile.
Însă, la insistenţele lămuririlor, mai ales că una dintre studente, care a avut timp suficient, dacă ştia care îi e trenul, se ducea dinainte să-şi ocupe locul, evident, era controlată la urcare de bilet şi, din lipsa acestuia, dădea fuga să şi-l cumpere de la casă, dar nu e de înţeles, dacă de la Câmpulung îţi poţi cumpăra „tichetul” din tren, de ce nu se poate la fel şi de la Bucureşti, răspunsul acestuia a clarificat că, dacă din capitală îl poţi lua de la casă, e lege să îl procuri de acolo şi să fii suprataxat, dacă îl cumperi din tren.
Însă, de ce nu e acelaşi lucru şi la dus, şi la întors, până se reglementează noul tren? Să nu se abuzeze de dezinformarea clienţilor, tocmai remarca îndrăzneaţă l-a îndemnat pe şef să solicite închiderea reportofonului, pe motiv că nu-şi are rostul, şi să îndemne la o „documentare” mai amplă la CFR şi la Gara de Nord printr-un apel telefonic.
Aşadar, important de ştiut pentru toţi cei care vin de la Bucureşti: biletele se iau de la casă şi trenul se numeşte “Piteşti” pe tabelă.