De departe, festivitatea oficială a sărbătorii comunei Mioarele, denumite „Fiii Măţăului” este cea mai reuşită din câte se organizează pe cuprinsul Muscelului, datorită densităţii de personalităţi din toate domeniile, în special, cultural, cu rădăcini în pământul aşezării de sub nori. Este posibil să aibă legătură cu înălţimea amplasării Măţăului înălţimea la care au ajuns carierele unor oameni excepţionali, care, la sfârşit de august, se întorc acasă, cu emoţie, ca să-şi sărbătorească vârstnicii, tinerii, obiceiurile şi realizările din viaţa comunităţii. Asociaţia Culturală care a împrumutat numele Zilei Comunei, „Fiii Măţăului”, în colaborare cu Primăria Mioarele, a chemat sătenii la sărbătoare, mai întâi la Căminul Cultural, apoi pe Dealul Chiciora, unde s-a desfăşurat spectacolul artistic susţinut de copiii şi tinerii din localitate. Sergiu Cicu, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor, s-a ocupat de prezentare şi întocmirea unui program distractiv, cu muzică populară şi uşoară, graţie recitalurilor susţinute de Mihaela Răcoare, Rodica Voicu, Victoriţa Cica, Ansamblul folcloric „Doina Muscelului”, Marius Bălan şi Bianca Popescu. Meritul de a fi creat ambianţa plăcută în care s-au derulat etapele ceremoniei oficiale, în prima parte a zilei, îi aparţine Ancuţei Grigore, absolventă a Conservatorului, în prezent masterand.
22 de văduve de veterani, printre care şi soţia ultimului supravieţuitor al războiului, decedat în 2015, premiate la Ziua Comunei
Profesorul Aurelian Grigore, preşedintele Asociaţiei „Fiii Măţăului”, a punctat în mesajul său cei 457 de ani scurşi de la prima atestare documentară a localităţii, anul de bază fiind 1558. „Măţăuancele noastre au cotelit astăzi prin lada de zestre şi au scos la iveală ceea ce vede.”, a prezentat acesta colecţia de costume populare pregătită special pentru cel mai important eveniment al comunei. O avuţie inestimabilă, transmisă de la o generaţie la alta, salvată de la înstrăinare, la preţuri derizorii, celor care le ştiu valoarea pe piaţa căutătorilor de port popular vechi, a fost expusă duminică. „Sunt mult mai multe comori nedescoperite, care zac „la naftalină”, dar ne vom strădui să le scoatem. Atunci când am umblat ca să le adunăm – ştiam cam pe unde sunt – am constatat că multe au dispărut. Şi au dispărut pe mai nimic. Au trecut oameni pe la poartă, care au întrebat: „N-ai o fotă şi o ie veche de vânzare?” „Am.” Şi le-au dat, sărăcuţele, pe mai nimic.”, a continuat gazda manifestării, de la care a pornit rugămintea către sătence de a nu le mai oferi speculanţilor care fac bani grei din munca bunicilor şi străbunicilor actualelor proprietare. Iar, dacă se hotărăsc să renunţe la ele, măcar să o facă în favoarea cuiva din familie sau către comunitatea măţăuană.
„Costumul popular este, aşa cum l-am numit noi, „Comoara din lada de zestre” şi trebuie ţinut şi promovat în rândul tinerilor.”, a adăugat primarul Ion Damian Poştoacă. Împreună cu colegul din administraţia publică locală, viceprimarul Ion Zipiş, şi-a primit oaspeţii, măţăuani plecaţi în lumea largă, care s-au întors acasă, pentru a petrece alături de rude şi consăteni, dar şi oameni care şi-au dorit să fie părtaşi la una dintre cele mai frumoase sărbători ţinute pe cuprinsul Muscelului. Deputatul Gheorghe Marin, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Polexe, venit împreună cu soţia, medicul Anişoara Polexe, consilierul judeţean Valerian Jinga, Andra Guiman, preşedinta organizaţiei de tineret a PSD Câmpulung, au onorat invitaţia liderilor administraţiei publice locale a comunei Mioarele la festivitatea oficială desfăşurată la Căminul Cultural.
Primii care s-au bucurat de recunoştinţa autorităţilor locale au fost consătenii ale căror căsnicii au ajuns la o durată de o jumătate de veac: Maria şi Ion Albu, Aurica şi Vasile Burnei, Nicoleta şi Ion Fulga, Elena şi Victor Ivan, Lucia şi Ion Mârzac, Maria şi Ion Olteanu. Duminică, au fost premiate cele 22 de văduve de veterani, care au impresionat prin vestimentaţia purtată în tinereţea lor la căsătorie, la biserică şi, în general, la zilele mari de peste an. Înveşmântate în cele mai frumoase costume populare, vârstnicele au răspuns chemării edililor de a le avea în prim planul sărbătorii, ca exemplu pentru generaţia tânără, graţie momentului din program dedicat acestora. Elena Iosif, soţia ultimului veteran de război din Mioarele, care s-a stins în 2015, a deschis lista de supravieţuitoare ale soţilor care au îndurat suferinţe pe front: Valentina Vişoiu, Valentina Mitu, Victoria Jinga, Ana Tomescu, Maria Matei, Maria Poştoacă, Elisabeta Vişoiu, Maria Nicola, Lucreţia Deca, Elisabeta Bălălău, Victoria Diaconu, Maria Popescu, Viorica Şucu, Ileana Albu, Chiralina Muşetescu, Eugenia Austrianu, Elisabeta Şulcă, Elisabeta Jinga, Rodica Ivan, Maria Dobrin, Ecaterina Grecu.
Profesorul Cezar Neacşu şi farmacistul Maria Şucu Vlădău, “Cetăţeni de Onoare”
Un splendid recital al grupului de copii de la Coceneşti a precedat alt moment deosebit al evenimentului de acum trei zile. Generalul locotenent (r) Virgil Bălăceanu a vorbit despre un demers extraordinar, în cadrul căruia s-a urmărit reabilitarea şi dotarea uneia din cele două biserici de pe teritoriul comunei. „Am bucuria de a face un îndemn pentru toţi să dăm din multul sau din puţinul nostru pentru lăcaşul nostru, al lui Dumnezeu, la care, mai devreme sau mai târziu, ne vom întoarce cu toţii.”, a fost rugămintea generalului Bălăceanu adresată celor cu rădăcini ca ale sale, de a contribui la constituirea fondului pe care urma să îl deschidă donaţia făcută de Dana Şucu.
Aurelian Grigore a adus câteva completări referitoare la starea bisericii „de dincolo”, cum îi spun măţăuanii. „Biserica din Măţăul de Sus a fost restaurată, miercurea trecută s-a scris pisania şi, prin iniţiativa unui om de nădejde, Fiu al Satului, domnul Ionică Negoescu, s-a încheiat pictura. Troiţa construită în piatră de fraţii Toma va fi şi ea restaurată în cursul acestui an. O iniţiativă despre care am aflat în cursul săptămânii trecute, a doamnei farmacist Maria Şucu Vlădău: aceasta a adus un expert, care a făcut o măsurătoare la biserica noastră, pentru un brâu din cărămidă de râu. Costurile ajung, probabil, până la 100 de milioane (lei vechi). Datoria noastră este să ne mişcăm şi noi într-un fel.”, a precizat acesta.
Dana Şucu Alexiu a donat din partea arhitectului Cornelia Şucu, defuncta fiică a profesorului Ion Şucu, biblioteca acesteia cuprinzând un număr substanţial de cărţi: 293 de volume predate în primă fază, şi încă 203, zilele trecute. Colonelul Ionică Popescu a pus la dispoziţia bibliotecii 329 de volume, iar generalul Virgil Bălăceanu, 15 lucrări. Până în acest moment, s-au adunat 840 de cărţi. Cărturarul Corneliu Vlad, membru al Uniunii Scriitorilor, şi-a exprimat intenţia de a se alinia donatorilor de carte enumeraţi.
Iată în continuare o lecţie de ataşament faţă de locurile strămoşilor săi dată de nepoata profesorului Ion Şucu, autorul monografiei comunei Măţău, a cărei prezenţă la sărbătoare li s-a datorat Mirelei şi lui Silviu Toma. „Este o mare bucurie şi o satisfacţie să pot ajuta, atât cât pot, locul din care provine bunicul meu, locul din care mă trag şi eu, căci sângele nu se face niciodată apă. Am considerat că este bine să pornim la drum împreună, pentru ajutorarea bisericii, să refacem biserica, pentru a arăta frumos. Un turist, un om străin de acest loc, când vine aici prima dată, nu se uită neapărat la case. Se uită la oamenii care trec pe stradă, se uită la şcoală şi la biserică. Sunt reperele importante pentru orice comunitate. Avem nevoie de copii care să ducă mai departe renumele acestui loc. Avem nevoie de un locaş al Domnului în care oricine intră să se simtă bine. Niciodată nu am fost de acord că o biserică trebuie să arate ca un palat. Nu despre asta este vorba în religie. Cine crede în Dumnezeu se poate ruga şi în mijlocul pădurii. Dar n-ar fi frumos să avem o biserică restaurată? Mă bucur că pot să fac acest lucru pentru biserica de aici şi sper să fie un punct de pornire pentru dumneavoastră.”, a fost mărturisirea de suflet a Danei Şucu Alexiu.
Festivitatea a continuat cu premierea celor mai buni copii din comună, prin atribuirea bursei intitulate „Bucur Şucu”, premiere realizată de generalul Bălăceanu, şi decernarea titlurilor de „Cetăţean de Onoare” unor personalităţi cu cariere impresionante: profesorul Cezar Neacşu şi medicul farmacist primar Maria Şucu Vlădău. Aceste două momente le vom prezenta pe larg în ediţia viitoare a ziarului nostru.