Dezbrăcaţi de omul cel vechi – îmbrăcaţi în Domnul Isus
În Coloseni 3.9-10 se spune: „v-aţi dezbrăcat, … v-aţi îmbrăcat”. Ne-am dezbrăcat de omul cel vechi cu faptele lui şi ne-am îmbrăcat în omul cel nou, care se înnoieşte spre cunoştinţă, după chipul Celui ce l-a făcut. De asemenea, la Efeseni 4.22-24, se spune: „Să vă dezbrăcaţi de omul cel vechi, care se strică după poftele înşelătoare, şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu”. „Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Să ne dezbrăcăm dar de faptele întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii … Îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Hristos” (Romani 13.12-14). „Ştim bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui, în aşa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului” (Romani 6.6). Când îmbraci o haină nouă, o dezbraci pe cea veche. De pildă, cine intră militar dezbracă haina de civil şi o îmbracă pe cea de militar. Când sufletul a venit la Domnul Isus, şi-a schimbat situaţia şi se găseşte într-o stare nouă faţă de El. Înainte putea să fie un necredincios, un indiferent, un om care trăia în păcat, un om care habar n-avea de evanghelie, de Domnul Isus şi mergea cum merge toată lumea. Din momentul însă în care L-a primit pe Domnul Isus, a luat altă poziţie faţă de El. Aceasta este îmbrăcarea unei haine noi. Acum el nu cunoaşte ceva mai de preţ decât pe Domnul Isus şi urmăreşte să-I fie ascultător în toate. Domnul Isus a devenit centrul vieţii lui şi acum zice în orice împrejurare: „Nu ce vreau eu, ci ce vrei Tu; nu cum vreau eu, ci cum vrei Tu; nu pe calea mea să merg, ci pe calea Ta; nu cum zic eu, ci cum zici Tu”. Are acum o altă atitudine faţă de Domnul Isus; s-au schimbat lucrurile. Venind la Domnul Isus, s-a îmbrăcat cu o haină nouă, şi haina aceasta este chiar Domnul Isus Hristos Însuşi. Tatăl ne priveşte îmbrăcaţi în Domnul Isus, nu ne mai priveşte îmbrăcaţi în firea pământească. Şi cine vrea să asculte cum îl priveşte Dumnezeu, aşa se priveşte şi el. Dacă nu face lucrul acesta, cade în amărăciune. Se ocupă cu sine însuşi, doar va găsi ceva bun în firea lui pământească. Cu amar însă nu va găsi în ea decât o grămadă de gunoi în care, oricât ai căuta, tot gunoi ai să găseşti. Da, în firea noastră pământească nu vom găsi decât porniri spre păcat, amărăciune şi stricăciune. Dacă ne vom şti priviţi de Dumnezeu în Domnul Isus, vom da peste un izvor de fericire. Să ţinem cu tărie adevărul că Dumnezeu ne priveşte îmbrăcaţi în Domnul Isus, în neprihănirea Lui! „Eu văd însă în mine porniri rele, gânduri rele”, va zice cineva. Abia acum le vezi aşa cum sunt, acum vezi ce fire rea şi stricată ai. La început ţi se părea că firea ta rea a dispărut, acum vezi cu uimire că încă n-a dispărut. Firea cea nouă arată cât de rea este cea veche. Bine este însă că Dumnezeu ne priveşte îmbrăcaţi în Domnul Isus. Adam şi Eva au căutat să-şi acopere goliciunea, dar cu frunze de smochin. A trebuit ca Dumnezeu să-i acopere cu haine de piele, ca să le arate că păcatele nu se iartă decât dacă moare altul în locul păcătosului. Aceasta preînchipuia jertfa Domnului Isus. Este un mare izvor de mângâiere când ştim că Tatăl din cer nu ne mai priveşte în firea pământească, ci îmbrăcaţi în Domnul Isus. Haina este ceva care se vede. Când te uiţi la un om, îi vezi exteriorul; la cel credincios se vede viaţa din Domnul Isus şi ea vorbeşte foarte puternic. Bună este şi mărturisirea cu gura, dar cea cu viaţa este cea mai puternică mărturie. Când însă merg amândouă împreună, se face o bună lucrare. „Îmbrăcaţi în Domnul Isus Hristos” (Romani 13.14) înseamnă deci: Trăiţi viaţa Domnului Hristos, o viaţă curată, sfântă, în care Numele Lui este preamărit. Hainele pot să fie şi podoabă. Iar podoaba noastră cea mai aleasă este tot Domnul Isus. Hainele ţin cald când este frig şi aceasta înseamnă, pe tărâm duhovnicesc, că Domnul Isus, turnându-Şi în noi dragostea Sa, ne încălzeşte, ne face bine. „V-aţi îmbrăcat cu omul cel nou, care se înnoieşte spre cunoştinţă” (Coloseni 3.10), merge crescând în ce priveşte cunoştinţa şi în toate privinţele. Sufletul se cunoaşte tot mai bine pe sine însuşi şi cunoaşte tot mai bine pe Dumnezeu şi lucrările Lui. Apostolul Pavel spune în Filipeni 3.10: „Să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui”. Omul cel nou se lucrează după un model, şi acesta este Domnul Isus. Domnul Dumnezeu are un plan cu noi, are un model şi după modelul acesta ne fasonează. Duhul Sfânt lucrează cu fiecare credincios ca să scoată din el o fiinţă asemenea Domnului Hristos. Iar noi creştem în toate privinţele şi chipul Domnului Hristos trebuie să se arate tot mai clar în noi. „Să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată” (1 Petru 2.9). Cuvintele „puteri minunate” pot fi şi altfel traduse. Unii traduc: ca să vestiţi „desăvârşirile” Domnului Isus; alţii, „bunătăţile” Lui sau „virtuţile” Lui. Însuşirile sau virtuţile care erau la Domnul Isus sunt arătate în Galateni 5.22,23. Apostolul Pavel le cuprinde pe toate într-o singură expresie: „roada Duhului”; nu „roadele Duhului”, pentru că aceste virtuţi alcătuiesc un singur mănunchi. „Roada Duhului, dimpotrivă, este dragostea, bucuria, pacea, îndelunga-răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, înfrânarea poftelor. „Roada aceasta nu creşte pe pământul inimii noastre fireşti. Însuşirile Domnului Hristos cresc într-un pământ nou, într-o fire nouă, în firea din Dumnezeu pe care o are cel născut din nou. Fiecare om se naşte cu o fire veche, păcătoasă. Dacă nu are o fire nouă, nu poate să se aştepte la aceste însuşiri. Numai în firea cea nouă lucrează Duhul Sfânt ca să producă toate aceste virtuţi ale Domnului Hristos. El a spus lămurit că nu se culeg struguri din spini, nici smochine din mărăcini (Matei 7.16). Spinii şi mărăcinii înfăţişează firea cea veche; strugurii şi smochinele înfăţişează roada Duhului. Nu se poate culege roada plăcută a Duhului Sfânt până nu este cineva născut din nou (Ioan 3.3), adică până nu are o fire nouă, din Dumnezeu. Oricât te-ai sili, oricât ai auzi, nu se poate să ai roadă, până nu ai o fire nouă, o inimă nouă. Dar aceasta o are în chip sigur oricine L-a primit, prin credinţă, pe Domnul Isus.
Adunarea Creştină Betel Câmpulung, strada Matei Drăghiceanu, nr. 3, Câmpulung Muscel