Telekom, respinsă sub pretextul poluării cu unde electromagnetice

La sfârşitul lunii iunie expiră „ultimatumul” pe care Iustinian Stănescu, îngrijorat de poluarea cu unde electromagnetice – nu şi de cea rezultată din arderea deşeurilor periculoase, aceea fiind „o temă falsă” lansată de Evenimentul Muscelean – i l-a dat viceprimarului Liviu Ţâroiu, de a-i soma pe proprietarii de imobile, pe care sunt antene, să prezinte buletine, din care să reiasă la ce riscuri suntem expuşi. Sau că nu păţim nimic de la astfel de echipamente şi putem să ne umplem liniştiţi, pe toate terasele clădirilor. Această mai veche îngrijorare a lui Stănescu a fost actualizată în contextul unei solicitări a companiei Telekom de a intra cu o instalaţie de internet în curtea grădiniţei din Valea Româneştilor. Cererea societăţii bucureştene a fost tratată, prima oară, cu o amânare, a doua oară, cu o respingere, motivată, printre altele, că Telekom nu a prezentat un certificat emis de un laborator autorizat, din care să rezulte gradul de poluare cu unde electromagnetice. Asta deşi colegul său de partid, Lucian Ionescu, angajat la AKTA, care furnizează servicii de internet în zona în care intenţiona să intre Telekom, a susţinut în plen că echipamentele nu au efecte iradiante.    

 

La jumătatea lunii februarie a acestui an, reprezentanţii societăţii Telekom Romania Communications S.A. s-au adresat cu o cerere autorităţilor locale câmpulungene, în vederea obţinerii permisiunii de a-şi exercita dreptul de acces pe o proprietate publică. Solicitarea privea un teren situat în cartierul Valea Româneştilor, mai precis în incinta grădiniţei din zonă, cu o suprafaţă de 9 metri pătraţi, pe care doreau s-o închirieze, pentru „instalare, exploatare, operare şi întreţinere reţele publice de comunicaţii electronice”. Adresa firmei a fost formulată în temeiul Legii 154/2012, privind regimul infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice, potrivit căreia „furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, autorizaţi în condiţiile legislaţiei în domeniu, au dreptul de acces pe proprietăţi publice şi private”. Ajutaţi de această prevedere legală, cei de la Telekom au sperat că vor obţine acceptul municipalităţii de a intra pe terenul public, relaţia dintre părţi urmând să fie oficializată prin încheierea unui contract de constituire a dreptului de servitute. 

În afară de companie şi autorităţile locale, parte în contract ar fi fost şi Ministerul pentru Societatea Informaţională – M.S.I., el fiind proprietarul final al lucrării. Extragem un fragment din adresa societăţii Telekom Romania Communications S.A., din care reiese ce intenţiona să facă pe suprafaţa solicitată: „Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr.963/29.10.2014, publicată în Monitorul Oficial nr.809/06.11.2014, urmează ca, în cursul anului 2015, să fie implementat „Proiectul Ro-NET – Construirea unei infrastructuri naţionale de broadband în zonele defavorizate, prin utilizarea fondurilor structurale.” Ministerul pentru Societatea Informaţională realizează proiectul Ro-NET, care are ca obiectiv principal construirea unei reţele de distribuţie pentru internet în bandă largă în localităţile fără acoperire, identificate drept „zone albe” în România, în vederea utilizării serviciilor electronice. Ministerul pentru Societatea Informaţională a organizat o procedură de licitaţie publică, în urma căreia a atribuit operatorului Telekom Romania Communications un contract de concesiune de lucrări publice, având ca obiect construirea şi operarea unei reţele de comunicaţii electronice în localităţile identificate drept „zone albe”. Valea Româneştilor a fost identificată de către ANCOM drept „zonă albă” şi face parte din localităţile incluse în proiectul Ro-NET.”

Concret, proiectul constă în „realizarea unei legături pe fibră optică, dintr-un punct de inserţie în reţeaua naţională, până la un punct local de distribuţie pentru internet în bandă largă”, punctul local fiind pe teritoriul cartierului Valea Româneştilor. „Din acest punct, orice operator de buclă locală poate asigura serviciile către toţi cetăţenii, firme şi instituţiile publice aflate pe raza acestor localităţi, în condiţii de bună calitate şi la preţuri reglementate, care sunt accesibile utilizatorilor. (…) Lucrările efective, inclusiv racordurile la reţelele din zonă – traseele de fibră optică şi energie electrică – nu sunt de complexitate, nu necesită o durată prea mare şi nu vor perturba activităţile publice din zonă.”, se mai precizează în solicitarea înaintată Consiliului Local.  

 

Prima dată, cererea companiei din Bucureşti a fost luată în discuţie de aleşi la sfârşitul lunii martie, când intervenţiile consilierilor locali liberali Lucian Ionescu şi Iustinian Stănescu au condus la o amânare a votului cu o lună. În calitate de preşedinte al Comisiei de Urbanism, Lucian Ionescu a semnat proiectul de hotărâre privind închirierea celor 9 metri pătraţi în incinta Grădiniţei Valea Româneştilor, în vederea amplasării punctului local de distribuţie în sistem broadband. După care consilierul local, care este şi angajat al societăţii AKTA, s-a răzgândit. Motivul: în Valea Româneştilor există reţea broadband şi acoperire de internet. Iar proiectul Ministerului pentru Societatea Informaţională are ca scop crearea de infrastructură de internet în zonele în care nu există acoperire. „Eu vă garantez, pentru că societatea la care lucrez furnizează servicii de internet în Valea Româneştilor. Din start suntem într-o ilegalitate. Poate să pară concurenţă… l-am semnat în primă fază.”, şi-a argumentat poziţia Lucian Ionescu, pe care Liviu Ţâroiu l-a atenţionat că se află într-un conflict de interese. Ionescu şi-a dat cuvântul de onoare că încearcă să facă rabat cât se poate de subiectivismul de care ar putea să dea dovadă, dar „Valea Româneştilor (sau Rumâneştilor) nu este o localitate”, este altă inadvertenţă sesizată. „Scrie undeva şi satul Valea Româneştilor!”, s-au arătat indignate alte voci din tabăra liberală, pe care secretarul Nicolae Ghinea a căutat să le facă să înţeleagă că în Legea administrativ-teritorială, aprobată în 1968, oraşul Câmpulung figura cu satul Valea Româneştilor. Iar sat înseamnă localitate, potrivit secretarului. Tot de la PNL, medicul Anca Dumitrescu s-a arătat îngrijorată de amplasamentul echipamentelor, în incinta grădiniţei, unde sunt copii. „Nu se mai fac copii pe Valea Româneştilor.”, a liniştit-o Dan Şipoteanu.  

A cântărit mai greu în chestiunea amânării cererii Telekom alocuţiunea lui Iustinian Stănescu, tot de la liberali, care a cerut un buletin emis de un institut autorizat, din care să rezulte că echipamentele sunt inofensive. Asta deşi, înainte să ia cuvântul, Lucian Ionescu, în temă cu subiectul, şi-a exprimat o părere personală, cum că respectiva instalaţie – o cutie – nu iradiază. La emisiunea tv, care a precedat şedinţa de Consiliu din luna martie, Stănescu se întreba dacă există riscul iradierii cu unde electromagnetice. Sesizând anumite gesturi dezaprobatoare ale colegilor PSD-işti, Stănescu a replicat: „Nu este nevoie să dăm din cap, că ne iradiem şi în momentul acesta, din cauza antenelor care sunt pe hotel. Ne iradiem. Şi de la telefoanele mobile. Care este problema să cerem, în momentul în care dânsul vine cu o cerere de închiriere, „băi, frăticule, adu-mi un certificat de la un institut autorizat şi acreditat că nu ai unde electromagnetice acolo”?!” 

 

După cererea din februarie, Telekom Romania Communications a revenit, două luni mai târziu, cu o nouă adresă, supusă atenţiei consilierilor municipali la şedinţa de la sfârşitul lunii aprilie. Nicolae Dumitrescu, al cărui vot, cu o lună înainte, a fost împotriva amânării, de data aceasta, a şi motivat de ce susţine iniţiativa companiei. „Acest amplasament vine în ajutorul acelei comunităţi, care se află departe de Câmpulung şi care nu prea are acces la media. Cu ajutorul acestui releu, vor putea să aibă şi ei. Acolo sunt mulţi copii care accesează prin metode moderne, electronice, internetul. De ce să nu le dăm şi lor posibilitatea să beneficieze de acest releu? Pe cine încurcă? Eu ştiu pe cine încurcă, pentru că, până la urmă, este vorba de o concurenţă la mijloc. Nu înţeleg pe cine deranjează. Trebuie să dăm şi celor din acest cartier depărtat de Câmpulung şi din multe privinţe văduvit posibilitatea să aibă măcar acces la informaţie.”, a pledat Dumitrescu în favoarea Telekom. „Cred că despre furnizarea informaţiei este vorba, nu ca să nu aibă ei internet. La cine furnizează informaţia v-aţi referit.”, i-a ţinut isonul George Bălan. 

După ce s-a votat, deznodământul fiind acelaşi, adică un eşec pentru operator de a intra cu o instalaţie în curtea grădiniţei, Lucian Ionescu a simţit nevoia să se scuze, pe motiv că, la şedinţa din martie, s-a interpretat că ar fi apărat interesul firmei la care lucrează: „Eu n-am spus niciodată nimic de concurenţă. Am citit solicitarea pe care o aveţi în mapă, în care se spune foarte clar că este un proiect care are ca scop acoperirea zonei identificate drept „zonă albă”, în care nu există acces la internet. Acolo există acces la internet. Şi s-ar putea să fie pe fonduri europene.” Iar Stănescu a repetat, sub o altă formă, cerinţa lansată cu o lună înainte: „S-a cerut data trecută, de la un laborator specializat, o analiză asupra gradului de poluare cu unde electromagnetice, nu s-a cerut nimic mai mult. Am fost primul care am cerut gradul de poluare cu unde electromagnetice aici, în faţa hotelului. Şi-l cer încă o dată. Domnul viceprimar, zâmbiţi. Dar ne poluăm cu unde electromagnetice şi că vrem, şi că nu vrem. Şi sus, pe spital, şi aici, în faţa hotelului. (Pe blocurile Turn, au completat colegii). Şi voiam să poluăm şi copiii aceia. Ce era mare lucru? „Nu e poluare cu unde electromagnetice”. Venea cu un buletin de analiză al unui laborator specializat şi cu asta-basta.” Stănescu i-a cerut lui Ţâroiu să someze proprietarii de imobile pe care sunt amplasate antene electromagnetice ca, în două luni, să vină cu aceste buletine. „Dacă nu veneam cu acest proiect de hotărâre, sigur nu vă aduceaţi aminte.”, a ripostat ironic Liviu Ţâroiu. 

Este de apreciat preocuparea lui Iustinian Stănescu pentru sănătatea câmpulungenilor. Este adevărat că-l preocupă atunci când îi convine. Nu i-a convenit când Evenimentul Muscelean a insistat, mai bine de un an, după accidentul de mediu de la depozitul de otrăvuri de la ARO şi după anchetele din presa centrală despre transporturile de deşeuri din străinătate la Ecovalor, ca să fie arse la Holcim, pentru achiziţionarea unei staţii de monitorizare a calităţii aerului. Deşeurile arse nu reprezentau poluare pentru consilierul liberal, care a acuzat vehement redacţia de lansarea pe piaţă a unei teme false.