Directorii noştri de la cultură, evaluaţi pentru 2014, au primit note de la o comisie care le-a cântărit prodigioasa activitate susţinută financiar din contribuţiile câmpulungenilor la bugetul local. Verificarea s-a încheiat, iar rezultatul final al evaluării anuale a managementului exercitat de cei trei directori, cum pompos se numeşte acţiunea, la capătul căreia Oprea, Ştefănescu şi Cioacă au fost notaţi, a fost aprobat de viceprimarul însărcinat cu treburi de primar. Dispoziţiile lui Liviu Ţâroiu, prin care şi-a dat OK-ul asupra verdictului comisiei cu pricina, sunt o recunoaştere în plus a valorii celor trei manageri a căror activitate se apropie de perfecţiune. Liviu Cioacă mai are de lucrat ca să-i prindă din urmă pe colegii ale căror performanţe trec de 9, dar nici truda lui nu este de lepădat. Cine ştie ce şmecher vine de la Bucureşti, fiindcă printre concetăţenii noştri nu mai e nimeni bun să conducă o instituţie de cultură, unde se întâmplă treburi mai complicate ca la Spital, Finanţe, Primărie, etc.
Dintre cei trei directori, cel mai bun este, după cum ne-am aşteptat, Alexandru Oprea, care, cu tot „Rembrandt-ul” lui, n-a fost chiar de 10. Comisia l-a notat pentru efortul din 2014, care a însemnat primul an ca director la Câmpulung, cu 9,49. Dacă este să fim cinstiţi, Oprea a creat cea mai dinamică atmosferă care a existat în ultimii 40 de ani la Muzeul Municipal. Cu reproducerile generatoare de pierderi de ordinul sutelor de milioane (dar niciun preţ nu e prea mare pentru arta adevărată), cu iţarii şi cu ia cu care şi-a înveşmântat trupu-i plimbat pe la minister, cu Poliţia fugărindu-i pe brânzari, cu „amplasamentul din sârmă temporar, neinvaziv” mutat la Mateiaş în funcţie de mişcarea cirezilor, turmelor, hergheliilor şi a cârdurilor de necuvântătoare, cu pene ori cu blană, care ameninţă zona de protecţie de 200 de metri în jurul monumentului, Oprea a oferit acţiune într-un an cât n-a fost în stare antecesorul său în patru decenii.
Îl urmează în ierarhia evaluaţilor Fănel Ştefănescu, posesorul notei 9,34 la evaluarea pe 2014. Am remarcat că părintele Ştefănescu are planuri de extindere a Bibliotecii Municipale, dar nu a secţiei centrale, din Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”, unde numai Cel de Sus ştie când vor fi reluate lucrările de renovare, ci la blocul 1 de la Rotunda, de pe strada Doctor Nicolae Fălcoianu. Blocul Tineretului de la Rotunda, care a aparţinut lui ARO, unde Biblioteca avea un punct de lucru. Deocamdată, a fost eliberat certificatul de urbanism. Ce va fi şi cum va fi vom vedea, dar bănuim că au apărut în zonă cititori cu poftă de lectură şi timp berechet.
Ultimul în clasament este Liviu Cioacă, pricopsit de comisie de 8,94, pentru rolul său de observator al uşilor care lovesc în arcadele Casei de Cultură, din cauza montajului catastrofal efectuat de constructorul care a lucrat, pesemne, cu concediaţii de la firma restauratoare de parcuri. Ce să mai zicem? Toate ciurucurile în materie de construcţii şi-au pus semnătura distrugătoare pe monumentele câmpulungene, făcându-i să pară nişte nevinovaţi pe cei care îşi golesc vezica pe ce avem mai de preţ, arhitectural vorbind, în târg.
Odată cu notele managerilor, s-au afişat şi declaraţiile de avere. Dar într-o manieră în care prostul plătitor de taxe şi impozite, din care trăiesc şi aceşti directori, şi subalternii lor, este luat peste picior. În cazul lui Oprea, declaraţia făcută publică este cea completată în decembrie 2013, când a preluat postul de director la Muzeul Municipal. Evident că în respectivul document figurează ca salariat al Ministerului Culturii, cu un venit de 567 de milioane de lei vechi, lector şi expert evaluator, activităţi din care, de asemenea, a mai câştigat nişte bani. La directorul Bibliotecii Municipale „Ion Barbu”, la fel: declaraţie de avere din noiembrie 2013, în condiţiile în care ne aflăm în mai 2015. Dar cultura funcţionează după alte reguli, în care lucrurile, cu cât sunt mai vechi, cu atât sunt mai valoroase.
Cel puţin, Cioacă nu s-a obosit să cotrobăiască nici după cea veche, dată la fel ca restul colegilor, la angajare, după susţinerea concursului, la finele lui 2013. Nu e grabă, fiindcă poate să completeze toate declaraţiile de avere din toţi anii de activitate ca slujbaş la stat în momentul în care iese la pensie şi vede el cum face cu datele de valabilitate. Nu riscă nimic cu declaraţiile contrafăcute. La ce salariu are (de ruşine nu-l face public), ANI îi mai dă de la ea.