Evenimentul de ţinută, care a debutat aseară, având rezervată şi această zi, a beneficiat de o prezentare publică, realizată din vreme de „sufletul” manifestării, Liviu Iana. „Sus la munte, la Muscel”, ediţia a doua, are cap de afiş o legendă a muzicii populare româneşti, Tita Bărbulescu, interpreta melodiei care a împrumutat numele festivalului. În faţa colegilor conducători de instituţii culturale din judeţ, reuniţi într-o şedinţă de lucru la Câmpulung, luna trecută, moderatorul dezbaterilor le-a vorbit managerilor argeşeni despre succesul înregistrat de prima ediţie a Festivalului Naţional – Concurs de muzică populară „Sus la munte, la Muscel”. N-a fost singura premieră de anul trecut, organizată de Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”, Casa de Cultură a Sindicatelor şi Cercul Militar Câmpulung, cu ajutorul a diverşi parteneri, fie din aceeaşi branşă, fie din rândul autorităţilor locale şi judeţene, întrucât, tot în 2014, a avut loc prima ediţie a unui concert de colinde şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou. Manifestarea a fost concepută pe două secţiuni: grupuri teologice, cu colinde psaltice şi bizantine, şi grupuri de colindători tradiţionali din zona Muscelului şi nu numai. Ce se întâmplă la Câmpulung a atras invidia unor colegi de breaslă, declanşând reacţii publice nepotrivite.
55.000 lei, bugetul festivalului naţional
„Anul trecut, am pus bazele unui festival-concurs de muzică populară, pe care l-am intitulat „Sus la munte, la Muscel”. Am avut 22 de concurenţi din toate zonele etnofolclorice ale ţării şi unul din Republica Moldova. Aşa cum au relatat presa şi oamenii de specialitate, festivalul a avut succes, deşi s-a aflat la prima ediţie.”, a prezentat directorul Liviu Iana, care, încurajat de ecourile pozitive, a conturat pentru 2015 un program îndrăzneţ, cu mai multe vedete ale folclorului românesc şi cu câteva modificări ale regulamentului de concurs. „Dacă, anul trecut, au fost două categorii de vârstă: 11-14 ani şi 15-18 ani, acum ne-am dus cu vârsta până la 25 de ani, pentru că specialiştii din juriu au recomandat să urcăm vârsta participanţilor la 14 ani. Aceasta este vârsta la care încep în mod normal cursurile de canto şi la care pot juriza un concurent.”, a precizat Liviu Iana.
Fiindcă nimic nu se face fără bani, directorul festivalului a prezentat sumele pe care organizatorii le au la dispoziţie în 2015. Consiliul Judeţean Argeş, care a sprijinit anul trecut manifestarea cu 20.000 de lei, a alocat aceeaşi sumă. O contribuţie semnificativă, aprecia principalul organizator, căreia i s-au alăturat, la fel ca în 2014, Primăria Câmpulung şi, din acest an, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş. „Ca să nu fim secretoşi, anul trecut, am făcut acest festival cu 47.000 lei, iar, anul acesta, avem un buget de 55.000 lei. Un buget destul de mic, dar am făcut lucruri frumoase. Ca să dăm noi primul semnal în privinţa a ceea ce v-am propus – colaborarea şi promovarea interpreţilor, a ansamblurilor şi orchestrelor noastre – în recital, anul acesta, vor cânta, în proporţie de 75%, numai din judeţul Argeş.”, a continuat descrierea evenimentului apreciat la nivel naţional.
Liviu Iana şi Sergiu Cicu ar fi trebuit s-o lase pe colega de la Bascov să le arate cum face un festival de talia celui de la Câmpulung cu jumătate din bani
Lorena Toma, directorul Casei de Cultură Bascov, care a bruiat alocuţiunea directorului festivalului, preferând o cleveteală cu vecinele de masă decât să-i asculte pe alţii mai experimentaţi într-un domeniu gustat de marea majoritate a românilor, s-a trezit vorbind cum că de la ea n-a fost invitat nimeni. După mai bine de o oră în care s-a bătut moneda pe susţinere reciprocă a instituţiilor de cultură, în special a Caselor de Cultură, în cadrul cărora activează ansambluri de amatori, ai noştri au constatat că au eşuat cu succes în promovarea ideii de armonie, înţelegere şi ajutor mutual. Păcat că ditamai directoarea, în loc să se alinieze aprecierilor colective, multe lansate de experţi în domeniu, a ales o manieră deplasată de a conversa: „Eu mă prind mai greu. Procesez mai greu la vârsta mea (n.r. vârsta ei fiind 34 de ani, sub vârsta celor implicaţi în organizarea festivalului de la Câmpulung). Deşi tânăra a recunoscut, ironic, că „se prinde mai greu”, Sergiu Cicu, partener al evenimentului, n-a “iertat-o”: „De aia vă trebuie o informare scrisă.”
Înţepăturile colegiale n-au făcut-o să-şi revizuiască atitudinea parcă de fală, în locul bucuriei că spaţiul cultural argeşean s-a îmbogăţit cu încă un festival naţional. „Să ştiţi că 10.000 de euro nu este deloc un buget mic. Eu, pentru festivalul meu, am alocat doar 5.000 de euro. Şi este festival naţional.”, a continuat domnişoara Toma, căreia şeful Centrului Cultural Judeţean, Sorin Mazilescu, a cutezat să-i explice diferenţa între festivalul „ei” şi festivalul de la Câmpulung. În acest ultim caz, se plăteşte orchestră, interpreţii fiind acompaniaţi de Taraful „Doina Argeşului”.
Iar artiştii invitaţi în recital sunt selectaţi dintre cântăreţii cu notorietate naţională şi internaţională. Anul trecut, au susţinut concerte pe scena de la Câmpulung, printre alţii, Mariana Ionescu Căpitănescu, Gavriil Prunoiu şi „Doruri Muscelene”, Elisabeta Turcu şi Dinu Iancu Sălăjanu. Iar, în 2015, pentru musceleni au fost aduşi Tita Bărbulescu, Georgel Nucă, Diana Călinescu, Elena Sima şi Mihaela Chiriţescu (ale căror recitaluri au fost programate aseară), Petrică Mâţu Stoian, Gavriil Prunoiu şi Grupul „Doruri Muscelene”, Graţian Bădescu şi Lucica Baciu Bican.
Apoi este juriul, care, în 2014, a fost format din Gavriil Prunoiu, care îşi va păstra calitatea de preşedinte în 2015, Dinu Iancu Sălajanu, Stelian Stoica, dirijorul Ansamblului „Jidvei România”, Marian Lupaşcu, din partea Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, George Balint, din partea Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, şi Liviu Iana, liderul Ansamblului “Doruri Muscelene”. Ediţia a doua este jurizată mai puternic de lectori şi profesori universitari doctori de la Universităţile din Bucureşti, Craiova, Braşov şi Piteşti. Lorena Toma, în schimb, habar nu avea cine erau membrii juriului la festivalul din comuna ei şi nici măcar cât o costă masa pe zi de o persoană.
Lorena Toma invită „Doruri Muscelene” la festivalul ei, nu datorită popularităţii de care se bucură, ci pentru că este ea drăguţă!
Mai mult decât atât, fiindcă „este drăguţă”, Lorena Toma i-a propus următorul “favor” lui Liviu Iana: „La prima ediţie a Festivalului „Tică Sorescu”, vă invit pe dumneavoastră, cu grupul dumneavoastră, vi-l alegeţi, în cadrul acestui festival, ca să evoluaţi.” „Doruri Muscelene” este un brand naţional. Este cel mai bun grup din România pe genul respectiv. Tocmai de aceea îi şi invitaţi, pentru că vă aduce public.”, a fost încercarea eşuată a lui Sergiu Cicu de a scoate din baltă bâta aruncată de directoarea de la Bascov. „Nu, nu-l invit tocmai de aia, pentru că aş putea foarte frumos să evit. Îl invit fiindcă sunt eu drăguţă. Dânsul nu apreciază aşa de mult „Rapsozii Bascovului”, a continuat dialogul halucinant o persoană pusă la conducerea unei instituţii de cultură. Ca să-i demonstreze că nu poate pune în balanţă „Doruri Muscelene” cu interpreţii de la Bascov, Sergiu Cicu a provocat-o la un rămăşag: două afişe de spectacol, cu un leu biletul, la concertele celor două ansambluri. Şi, după ce sunt contabilizate biletele vândute, mai stau de vorbă. „Să ştiţi că sunt ambiţioasă, dacă facem ambiţii, nu se ştie cine iese câştigător!”, a replicat directoarea.
Liviu Iana chiar a invitat orchestra „Doina Bascovului” la Bughea, Lereşti, Schitu Goleşti, dar şefa cântăreţilor a rămas de neclintit: „Nu mă interesează unde merg ei pe cont propriu, nu e treaba mea. Mă interesează unde merg ca “Doina Bascovului”, nu ca taraful lui Cătălin Iancu.” În octombrie, când va avea loc întâlnirea de toamnă, după cea de primăvară, de la Câmpulung, discuţia şefilor din Cultura argeşeană va continua la Bascov, ca să afle ce activitate elevată le propune directoarea Lorena Toma.