Săptămâna trecută, de vineri şi până duminică, la Mihăeşti, s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a unei expoziţii de cabaline, care se doreşte a fi o alternativă a tradiţionalului târg de cai de Sfânta Marină ce se organizează de câţiva ani la Berevoeşti, pe 17 iulie, târg căzut în dizgraţie pentru mulţi crescători de animale, din cauza locaţiei şi a condiţiilor de organizare. Crescători de cai renumiţi din întreaga ţară au ajuns încă de joi seara pe izlazul din Mihăeşti şi au fost încântaţi de ceea ce au găsit aici.
Peste 200 de animale la ediţia din acest an
Şi în acest an, cei care s-au ocupat de organizarea evenimentului au fost membrii familiei Istrate, din Mihăeşti. Aceştia sunt crescători de cai din tată-n fiu şi deţin un număr impresionant de exemplare de rasă. Spre deosebire de ediţia de anul trecut, anul acesta au fost prezenţi mult mai mulţi proprietari de animale, iar exemplarele, peste 200 la număr, au fost din cele mai spectaculoase, de la rase mici, la cele grele aduse din străinătate. „A fost mult mai bine faţă de anul trecut. Au venit cele mai frumoase cabaline din zonă şi din ţară. Suntem extrem de mulţumiţi. Oamenii vor ca şi pe viitor să se ţină tot aici, au zis că e ceva frumos, trei zile de distracţie. Practic, un mic concediu pe care-l merită toţi crescătorii de animale.”, a declarat Mihaela Istrate, unul dintre organizatori. Locuitorii din Mihăeşti îşi doresc ca, pe viitor, acest eveniment să devină o tradiţie pentru comună, o alternativă mai bună a târgului de cai de Sfânta Marina, cel care se organizează de câţiva ani la Berevoşeti, în zona Râuşor, în apropierea cătunului groazei, Gămăceşti.
Cai de rasă de peste 10.000 de euro
Foarte mulţi crescători au venit de la mare depărtare pentru acest târg, prezentând exemplare care depăşeau chiar şi 10 mii de euro. „Am venit din Codlea, Braşov, la invitaţia unor prieteni din Câmpulung. A fost plăcut şi avem de gând să mai venim. Sunt aici cu doi cai, un armăsar din rasa „Sânge rece polonez” şi un semigreu românesc. Dacă vrei să ai aşa ceva, trebuie să-i îngrijeşti. Mâncare la timp, apă şi curăţenie. Un exemplar din ce am eu costă 3.000-3.500 de euro, dar eu am venit mai mult ca să-i prezint. Am venit pentru a doua oară aici şi o să vin în continuare cu plăcere.”, promite un participant la târg. „Sunt din Titu, din Dâmboviţa. Venim la acest târg în fiecare an, din tată-n fiu. Calul pe care-l am costă peste 10.000 de euro. Are opt ani şi-i îl cheamă „Paşa”. E o rasă belgiană şi necesită îngrijire specială. Am avut ofertă, dar nu la preţul care ar trebui. E un cal deosebit, merge atât la tracţiune, cât şi la călărit. E foarte blând şi-l încalecă toţi copiii noştri, fără probleme.”, îşi lăuda armăsarul alt crescător de animale.
Poliţiştii şi jandarmii, cu ochii pe samsari
Dacă, până acum, autorităţile se făceau că nu văd atunci când venea vorba de maltratarea cailor, în 2017, poliţiştii şi jandarmii, împreună cu reprezentanţi ai Oficiului de Reproducţie Zootehnică Argeş, au fost cu ochii pe samsari. Proprietarii de cai aveau voie să probeze forţa cabalinelor, dar fără să aplice rele tratamente animalelor, aşa cum se întâmpla de obicei. Potrivit legii, maltratarea animalelor este considerată faptă penală. Cei care bat animalele pot sta după gratii de la o lună până la un an şi pot primi amenzi de până la 10.000 de lei. Legea interzice maltratarea, uciderea, abandonarea unui animal, precum şi eutanasierea celor sănătoase. Actul normativ mai pedepseşte şi folosirea animalelor pentru cerşetorie sau pentru lupte. Inspectorii sanitari şi poliţiştii sunt responsabili de constatarea acestor infracţiuni.