17/11/2026

Solicitare de publicare a Dreptului la Replică și Rectificare a informațiilor inexacte și restabilirea adevărului

Prin prezenta, subsemnatul, IANA Ion (Liviu Iana), în calitate de manager al Casei de Cultură „Tudor Mușatescu”, persoană vizată direct de materialul jurnalistic publicat de cotidianul Evenimentul Muscelean, în temeiul dispozițiilor Art. 31 alin. (4) și Art. 30 alin. (6) din Constituția României privind obligația mijloacelor de informare în masă de a asigura informarea corectă a opiniei publice, precum și în conformitate cu prevederile Art. 72, 73 și 74 din Codul civil al României (privind dreptul la demnitate, onoare, viață privată și dreptul la propria imagine), vă solicit publicarea integrală și în condiții de vizibilitate egală a prezentului Drept Ia Replică, ca urmare a articolului cu titlul „Fudulia pe banii noștri a atins proporții nesimțite – Liviu Ianu a spart cu 1,35 milioane de euro mai mult decât colegii lui de la Curtea de Argeș, – Cheltuială de aproape trei ori mai mare”, publicat pe prima pagină, însoțit de fotografia mea, și pe a doua pagină integral, într-un articol detaliat, în ediția cu numărul 2899 / 13 – 19 octombrie 2026, în format tipărit și în data de 13.10.2026, la adresa web: www.evenimentulmuscelean.ro, secțiunea „Actualitate” și pe pagina de Facebook a ziarului, articole, de altfel, nesemnate și neasumate de niciun reprezentant al redacției.

În cadrul articolelor menționate anterior, au fost lansate în spațiul public o serie de informații nefondate, neconforme cu realitatea și denigratoare, de natură a dezinforma opinia publică, afectând prestigiul și imaginea personală, ce a generat în spațiul public o atmosferă ostilă la adresa mea.

Subsemnatul IANA Ion (Liviu Iana), persoană publică (fondator și coordonator al Grupului vocal bărbătesc „Doruri Muscelene”, Președinte al Asociației culturale „DORURI MUSCELENE”, interpret de muzică populară, deținător al Premiului de Excelență în Cultură în anul 2012 – Direcția Județeană de Cultură Argeș, membru UCIMR, deținător a numeroase premii și distincții la nivel local și național în domeniul culturii și artei, cu o activitate de peste 25 de ani în domeniul cultural-artistic, manager cultural, consilier județean, consilier local), resping cu fermitate toate acuzațiile neconforme cu realitatea, eronate și denigratoare aduse la adresa mea de către ziarul „Evenimentul Muscelean”, în articolele menționate mai sus.

Subliniez faptul că afirmațiile interpretate eronat, tendențioase și ofensatoare introduse în cuprinsul articolului depășesc limitele libertății de exprimare și ale dreptului la informare, întrunind elementele constitutive ale faptei de discriminare și atingere adusă demnității, conform Art.2, coroborat cu Art. 15 din O.U.G. nr. 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminate, încălcând normele de etică jurnalistică și legislația în vigoare.

În concluzie, consider că materialul de presă menționat conține dezinformări, afirmații neverificate, care mi-au adus prejudicii majore de imagine, onoare și reputație.
Pentru restabilirea adevărului istoric și factual, vă solicit Dreptul legal la Replică, prin publicarea următoarelor precizări:

1.Cu privire la afirmația din articol, apărută pe prima pagină a ziarului, conform căreia: „Fudulia pe banii noștri a atins proporții nesimțite – Liviu lana a spart cu 1,35 milioane de euro mai mult decât colegii lui de la Curtea de Argeș, – Cheltuială de aproape trei ori mai mare”

Adevărul factual este următorul: Totalul cheltuielilor de funcționare ale Casei de Cultură „Tudor Mușatescu”, Câmpulung, în perioada 2021 – 2025, incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile de funcționare aferente tuturor alineatelor bugetare, precum și cheltuieli pentru organizarea evenimentelor, conform execuțiilor bugetare, au fost în sumă totală de 5.452.047,87 lei, și nu 10.080.666 lei, așa cum greșit s-a specificat în articol.

Din compararea acestor valori, rezultă faptul că instituția pe care o conduc ar fi cheltuit cu 4.628.618,13 lei mai mult decât totalul cheltuielilor de funcționare evidențiate în execuțiile bugetare ale Casei de Cultură „Tudor Mușatescu”. Prin urmare, informațiile prezentate de dumneavoastră în articol nu reflectă realitatea datelor financiare. În acest context, vă solicit să rectificați informațiile publicate, să restabiliți adevărul și să asigurați o informare corectă și transparentă a opiniei publice.

Consider că realizarea unei comparații financiare cu Centrul de Cultură și Arte „George Topîrceanu” din Curtea de Argeș este lipsită de relevanță și poate induce publicul în eroare, având în vedere diferențele fundamentale dintre cele două instituții. Acestea funcționează în baza unor cadre legislative distincte, au obiecte de activitate diferite, structuri organizatorice și de funcționare proprii, precum și atribuții și programe de activitate care nu sunt comparabile. În aceste condiții, apreciem că o astfel de comparație este nejustificată și tendențioasă, întrucât nu are la bază criterii obiective și relevante.

2.Cu privire la articolul apărut pe întreaga pagină, nr. 2, a ziarului și la acuzația conform căreia: „Celor care suspină după una dintre „găurile” date de Liviu lana bugetului Câmpulungului, Festivalul „Sus la munte, la Muscel”, un eveniment mai scump decât Zilele Câmpulungului, le prezentăm proporțiile lăfăielii pe bani publici a directorului Casei de Cultură „Tudor Mușatescu”.”

Adevărul factual este următorul: Festivalul „Sus la munte, la Muscel” nu reprezintă o „gaură” în bugetul Câmpulungului, ci, dimpotrivă, este un eveniment de un înalt prestigiu cultural și artistic, la nivel național, care a așezat Câmpulungul pe harta culturală a României.

Festivalul are ca scop descoperirea și promovarea tinerelor talente din domeniul cântecului popular autentic românesc, să identifice copiii și tinerii care doresc să păstreze și să promoveze valorile culturii tradiționale românești și, totodată, revitalizarea și promovarea tradițiilor din mai multe zone etnografice ale României.

De asemenea, nu sunt de acord cu afirmația că evenimentul a fost mai scump decât Zilele Câmpulungului, deoarece nu ați precizat valoarea, în cifre, a celor două evenimente, cu toate că noi considerăm comparația ca fiind nefondată și incorectă, deoarece, în cazul Festivalului „Sus la munte, la Muscel”, conceptul evenimentului este centrat pe promovarea și valorificarea culturii, artei și tradițiilor românești, în timp ce Zilele Municipiului au ca obiectiv principal divertismentul și recreerea publicului, prin activități artistice și de agrement.

Evenimentul a fost realizat cu resursele umane proprii ale Casei de Cultură, cu o formulă restrânsă de personal și cu costuri cât mai mici, obținute prin negocieri riguroase, asigurând un standard artistic și organizatoric ridicat al evenimentului.

3.Cu privire la acuzația că: „Că belfer mai mare decât Iana în bugetărimea câmpulungeană nu găsești o arată înseși cifrele pe care vă îndemnăm să le studiați cu atenție, prin comparație cu același tip de cheltuieli întreprinse de directorul Silviu Gherman la Curtea de Argeș;…. Repetăm: la Curtea de Argeș, consumul cu instituția de cultură a municipiului este de aproape trei ori mai mic decât la Câmpulung!”

Realitatea este că: Datele financiare menționate în articol sunt neconforme cu realitatea. În acest sens, pentru stabilirea adevărului, vă rog să publicați tabelul de mai jos (Anexa 1) la prezentul drept la replică, în care sunt prezentate datele exacte și verificabile ale bugetelor de venituri și cheltuieli ale Casei de Cultură „Tudor Mușatescu”, în perioada 2021 – 2025, din care reiese clar că diferența cheltuielilor dintre cele două instituții nu este, nici pe departe, de trei ori mai mare.

4.Cu privire la acuzația că: „Apetitul vorace al lui lana, care nu toacă de la el, ci toacă banii „proștilor”, este dublat de o fire despotică, ce a îndepărtat mai mulți oameni din instituție, cu care mai făcea treabă: Gina Pavel, loana Horobeanu, iar Liviu Cioacă și lon Horobeanu au așteptat ca pe un cireș copt ziua pensionării, fără să se mai uite în urmă când au ieșit pe ușă, de scârba lui lana. Prin urmare, ne întrebăm pe bună dreptate: Cine a rămas la Casa de Cultură? Sau ce a rămas de Casa de Cultură?”

Adevărul factual este următorul: Cu privire la schimbarea resursei umane din cadrul Casei de Cultură „Tudor Mușatescu”, fac următoarele precizări: afirmația potrivit căreia angajații Casei de Cultură ar fi plecat din instituție din cauza presupusului „apetit vorace” al lui Liviu lana nu reflectă situația juridică reală a încetării raporturilor de muncă. Astfel, Gina Pavel și Ioana Horobeanu au părăsit instituția prin încetarea contractelor individuale de muncă prin acordul părților, în temeiul art. 55 lit. b) din Legea nr.53/2003 – Codul Muncii. În ceea ce îi privește pe ceilalți doi foști angajați, Ion Horobeanu și Liviu Cioacă, raporturile de muncă au încetat în temeiul art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii, ca urmare a îndeplinirii condițiilor legale de pensionare.

Prin urmare, este important ca orice afirmație referitoare la schimbările de personal din cadrul instituției să se bazeze pe situația juridică reală și pe documentele care atestă modalitatea de încetare a raporturilor de muncă, nu pe interpretări sau insinuări.

În perioada 2021 – 2025, structura organizatorică și resursele umane ale Casei de Cultură „Tudor Mușatescu” au fost adaptate și reorganizate în vederea eficientizării activității instituției, a optimizării proceselor de lucru și a unei mai bune îndepliniri a atribuțiilor și obiectivelor instituționale, a misiunii Casei de Cultură, așa cum a fost asumată prin proiectul de management.

Cu privire la afirmația: „Prin urmare, ne întrebăm pe bună dreptate: Cine a rămas la Casa de Cultură? Sau ce a rămas de Casa de Cultură?”

Adevărul factual este următorul: în Casa de Cultură există acum o echipă de profesioniști bine pregătiți, responsabili și implicați, care și-au ocupat posturile prin concurs, nu prin nepotisme și interese personale, care își dedică activitatea furnizării de servicii culturale de calitate în beneficiul comunității.
În perioada 2021-2026, fondurile publice au fost utilizate cu responsabilitate, pentru susținerea activităților și proiectelor culturale, de interes local și național, în interesul comunității, fără a fi direcționate către Turnee în țară și în străinătate, Tabere la munte și la mare în interesul angajaților instituției, așa cum se întâmpla înainte de anul 2021.

5.Cu privire Ia acuzația că: „Curtea de Argeș se prezintă mulțumitor la capitolul infrastructură rutieră și curățenie, deci, și-ar permite să direcționeze ceva mai multe fonduri către divertisment. Și cu toate acestea, n-o face, precauția fiind cuvântul de ordine în materia distribuirii finanțelor către nevoile urbei. În schimb, la Câmpulung, unde lumea se plânge justificat de starea străzilor și a trotuarelor, lui lana i se permite o desfătare continuă, după vorba lui Caragiale: „Trai, neneacă, cu banii babachii!”

Realitatea este că: Consider că asocierea activității Casei de Cultură cu noțiunea de „divertisment”, în detrimentul unor investiții în infrastructura rutieră și curățenie, este neadecvată și denaturează rolul și misiunea instituției noastre. Casa de Cultură nu este o instituție destinată exclusiv divertismentului sau petrecerii timpului liber, ci una care are ca obiectiv promovarea culturii, valorificarea tradițiilor locale și naționale și dezvoltarea educației permanente și educației prin cultură.

De altfel, prin proiectul de management pentru perioada 2022 – 2026, pe care mi l-am asumat în calitate de Manager al instituției și care a fost aprobat de Primăria Municipiului Câmpulung, au fost stabilite direcții clare de acțiune, printre care revitalizarea vieții culturale a municipiului Câmpulung și dezvoltarea activităților de educație permanentă, inclusiv prin reînființarea cursurilor organizate în cadrul Cercurilor de specialitate din cadrul instituției. Prin urmare, fondurile alocate Casei de Cultură sunt destinate îndeplinirii atribuțiilor și misiunii sale culturale și educaționale, în beneficiul comunității, și nu pot fi confundate cu fondurile destinate infrastructurii rutiere sau serviciilor de curățenie, acestea reprezentând domenii distincte de responsabilitate administrativă.

6.Cu privire la acuzația conform căreia: „De parcă le-ar fi teamă celor din Primărie să-I ia la întrebări pe subiectul risipei nepermise, pe care o cântărim uitându-ne la bilanțul celor de la Curtea de Argeș, la Câmpulung, nimeni n-are curaj să aprindă becul, ca să vadă șobolanii care rod proviziile din cămara Casei de Cultură”.

Adevărul factual este următorul: Afirmațiile despre presupusa risipă și „șobolanii care rod proviziile din cămara Casei de Cultură” sunt insinuări care ar trebui susținute prin fapte și documente, nu prin înscrisuri și metafore menite să creeze suspiciuni. Casa de Cultură „Tudor Mușatescu” funcționează în baza OUG nr. 118/2006, sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Câmpulung, care îi aprobă, în fiecare an, bugetul de venituri și cheltuieli, precum și programul anual de activități al instituției. În calitate de manager al instituției am avut obligația de a prezenta anual un raport detaliat de activitate, care reflectă funcționarea instituției, cheltuielile efectuate, îndeplinirea obiectivelor asumate prin Proiectul de management și realizarea Programului Anual de activități aprobat de Consiliul Local.

În perioada 2022-2025, rapoartele de activitate ale Casei de Cultură au fost verificate de serviciile de specialitate din cadrul Primăriei Municipiului Câmpulung: juridic, financiar – contabil și resurse umane.

Acestea au fost evaluate și de o comisie formată din manageri culturali, specialiști cu experiență în domeniu, care au acordat anual nota 10 activității instituției noastre. Mai mult decât atât, în această perioadă, instituția și-a îmbogățit patrimoniul cu tablouri semnate de mari artiști, cu obiecte de inventar și echipamente necesare bunei desfășurări a activităților. Modernizarea dotărilor a reprezentat o componentă importantă a activității manageriale, urmărindu-se îmbunătățirea condițiilor de lucru și asigurarea infrastructurii necesare activităților culturale, educaționale și administrative. Acestea sunt rezultate concrete, care pot fi identificate și verificate în documentele instituției.

În aceste condiții, dacă există suspiciuni privind risipa banului public, ele trebuie formulate punctual și susținute cu dovezi. Bugetele, rapoartele de activitate, verificările de specialitate și evaluările manageriale sunt instrumente reale de control și transparență.

Doresc să menționez și faptul că Casa de Cultură „Tudor Mușatescu” Câmpulung este singura instituție de cultură din județul Argeș care a implementat un Proiect, cu finanțare europeană, cu respectarea termenelor și a obligațiilor contractuale, fără aplicarea de penalități și fără înregistrarea unor cheltuieli neeligibile. Prin Proiectul „Poiana Culturală Câmpulung Muscel”, în care am avut calitatea de Manager de Proiect și am coordonat direct toate activitățile, au fost realizate cele două obiective asumate prin Contractul de finanțare: amenajarea peisagistică a spațiului prin utilizarea unor soluții reversibile și organizarea unui număr de 64 de evenimente cultural-artistice. Implementarea acestui proiect a contribuit atât la promovarea artiștilor locali și a tinerelor talente, la valorificarea potențialului artistic al zonei Muscel, cât și la îmbogățirea patrimoniului municipiului prin achiziționarea unui videoproiector și a unui sistem de sonorizare de înaltă performanță, destinate organizării unor manifestări culturale de amploare.

Aceste lucruri au fost posibile datorită economiilor realizate în cadrul Proiectului, acestea permițând suplimentarea sumelor alocate inițial pentru achiziționarea acestor echipamente.

Casa de Cultură poate fi întrebată, verificată și evaluată. Dar o instituție care și-a demonstrat activitatea prin rapoarte anuale, evaluări cu nota 10, implementarea unui Proiect din fonduri europene, investiții în patrimoniu, echipamente performante, dotări de natura obiectelor de inventar merită să fie judecată pe baza rezultatelor, nu a unor metafore despre șobolani.

7.Cu privire la acuzația: „Bilanț deloc flatant pentru Primăria Câmpulung, care nu temperează risipa lui lana. lată, prin comparație, bilanțul cheltuielilor în cele două municipii, care arată ce se întâmplă atunci când Primăria Câmpulung nu supraveghează corespunzător o enormă pierdere de bani, cu șanse să se amplifice, dacă poftele costisitoare ale lui lana nu sunt ținute în frâu.”
Anul 2021: Câmpulung – 1.468.052 lei, Curtea de Argeș – 489.927 lei; Diferență – 978.125 lei;
Anul 2022: Câmpulung – 2.026.320 lei, Curtea de Argeș – 699.143 lei; Diferență – 1.327.177 lei;
Anul 2023: Câmpulung – 1.968.961 lei, Curtea de Argeș – 679.009 lei; Diferență – 1.289.952 lei;
Anul 2024: Câmpulung – 2.289.440 lei, Curtea de Argeș – 755.408 lei; Diferență – 1.534.032 lei;
Anul 2025: Câmpulung – 2.327.893 lei, Curtea de Argeș – 776.893 lei; Diferență – 1.551.000 lei.
Total: Câmpulung – 10.080.666 lei, Curtea de Argeș – 3.400.340 lei; Diferență – 6.680.326 lei (1.350.000 euro). Pare că la Câmpulung se întâmplă mai mult interese personale ale directorului sub paravanul culturii.

Adevărul factual este următorul: O cheltuială mai mare nu este sinonimă cu risipa. Risipa se demonstrează, prin contracte nejustificate, prețuri exagerate, servicii neprestate, lucrări și servicii supraevaluate sau prejudicii constatate. Unde sunt aceste documente? Transparența presupune documente, explicații și comparații corecte, nu insinuări și etichete.

În vederea asigurării unei informări corecte și complete a opiniei publice, precum și a clarificării aspectelor prezentate, vă solicităm să publicați tabelul de mai jos (Anexa nr.2), care cuprinde date oficiale, concrete și verificabile privind bugetul de venituri și cheltuieli al Casei de Cultură „Tudor Mușatescu”, aferent perioadei 2021-2025, care este o dovadă oficială împotriva datelor eronate, apărute în articol.

Consider regretabil faptul că, înainte de publicarea articolului, nu mi-a fost solicitat punctul de vedere sau un punct de vedere oficial al instituției pe care o conduc. Publicarea unor informalii neverificate și eronate, fără prezentarea poziției persoanei sau instituției vizate, afectează principiile informării corecte și echilibrate și aduce atingere imaginii și reputației profesionale.

Solicit rectificarea informațiilor neconforme cu realitatea și inexacte, în aceleași condilii de vizibilitate (pagină/secțiune/font) în care a fost difuzat articolul inițial, precum și eliminarea mențiunilor neconforme cu realitatea din cuprinsul articolului publicat online, în vederea limitării și prevenirii extinderii prejudiciului de imagine și reputație profesională pe care mi l-ați adus.

În cazul în care veți refuza să dați curs prezentei solicitări sau veți ignora exercitarea dreptului Ia replică, îmi rezerv dreptul de a mă adresa instanțelor de judecată împotriva societății care deține publicația, precum și a persoanelor responsabile de aprobarea și publicarea articolului, având în vedere că acesta nu este semnat asumat de nimeni. Voi solicita, pe căile legale disponibile, inclusiv prin procedura ordonanței președințiale, obligarea la publicarea dreptului la replică și, după caz, rectificarea informațiilor eronate.

Menționez faptul că înscrisurile justificative din (Anexa 1 și Anexa 2) demonstrează caracterul eronat și neconform cu realitatea al afirmațiilor publicate în cuprinsul articolului, documente care susțin necesitatea rectificării informațiilor și restabilirii adevărului.

Data, 10.11.2026
Cu stimă, IANA Ion

n.r. Articolul despre cheltuielile Casei de Cultură „Tudor Mușatescu” s-a bazat pe adresele primite de la Primăria Câmpulung și Centrul de Cultură și Arte „George Topîrceanu”, din Curtea de Argeș

Sursele de documentare au fost reprezentate de documente oficiale, care ne-au fost puse la dispoziție de Primăria Câmpulung și Centrul de Cultură și Arte „George Topîrceanu”, din Curtea de Argeș, ca răspuns la adresele înaintate de redacția noastră. Informațiile transmise de Primăria Câmpulung și instituția din Curtea de Argeș, corespondentă Casei de Cultură „Tudor Mușatescu”, au constituit conținutul articolului contestat de Liviu Iana. Respectivele adrese vi le prezentăm și în forma scanată, ca imagini atașate acestei precizări, pentru a nu exista o îndoială în privința sursei cifrelor făcute publice în articolul precedent.

În documentul prezentat de Liviu Iana, cheltuielile de funcționare sunt defalcate pe categorii – la fel ca în adresa instituției de la Curtea de Argeș -, spre deosebire de răspunsul Primăriei Câmpulung, unde prezentarea lor sub forma unui total conduce la concluzia unui cuantum aproape dublu al cheltuielilor al Casei de Cultură „Tudor Mușatescu”. Astfel, Casa de Cultură „Tudor Mușatescu” a avut, în cinci ani, cheltuieli de 1,1 milioane euro, iar Centrul de Cultură și Arte „George Topîrceanu”, din Curtea de Argeș, de 700.000 euro.

Postări asemănătoare

error: Content is protected !!