Primăria Câmpulung face pregătiri pentru accesarea noului program de finanțare a investițiilor în parcuri fotovoltaice și capacități de stocare a energiei. Astfel, administrația câmpulungeană se adaugă primăriilor muscelene, pe care vi le-am prezentat într-o ediție anterioară, Albeștii de Muscel, Bughea de Jos, Lerești, Poienarii de Muscel, Mihăești, Davidești, Hârtiești, Stâlpeni, care au contractat deja serviciile de consultanță și proiectare. Mai mult ca sigur, urmează și altele – Schitu Golești, de pildă – ale căror Consilii Locale au aprobat accesarea Fondului pentru Modernizare în același scop. Același traseu îl parcurge și municipalitatea, care, deocamdată, a asigurat fondurile necesare realizării studiilor de fezabilitate pentru centrala fotovoltaică și bateriile de stocare a energiei verzi și a identificat terenul pe care se pot realiza cele două investiții, pentru susținerea cărora se apelează la fonduri nerambursabile.
Primărița Elena Lasconi a vorbit despre intenția depunerii unor proiecte axate pe energia verde în momentul recepționării lucrării de renovare energetică a Spitalului Municipal, a cărui modernizare a inclus și integrarea surselor regenerabile: panouri solare termice pentru prepararea apei calde menajere, panouri fotovoltaice pentru producerea energiei electrice și pompe de căldură aer-apă pentru încălzire. Panourile solare termice acoperă circa 28% din necesarul de apă caldă menajeră, iar panourile fotovoltaice, 78,44% din consumul de energie electrică. „Pregătesc alt proiect cu un parc de panouri fotovoltaice și, în cadrul acestui proiect, pot să achiziționez și baterii și pompe de căldură pentru instituțiile din subordinea Primăriei.”, a anunțat, la acel moment, Elena Lasconi.
- Pistele de biciclete și parcarea supraterană a blocurilor Turn, singurele obiective de la care s-au putut disponibiliza fondurile necesare proiectării
Una dintre propunerile lansate de Executiv Consiliului Local, la ședința extraordinară din 22 septembrie 2026, a privit transferarea unor sume neconsumate din bugetul local către două obiective cu șanse de a fi finanțate prin programul Ministerului Energiei. 150.000 lei s-au dislocat din alocarea financiară a investiției în piste de biciclete și 150.000 lei de la parcarea supraterană a blocurilor Turn, care nu au nevoie de acești bani în 2026. 20.000 lei vor fi folosiți pentru suplimentarea unei propuneri a Primăriei existente pe agenda de investiții a acestui an cu o prevedere de 230.000 lei: „Construirea unei centrale fotovoltaice pentru autoconsumul de energie electrică al U.A.T. Municipiul Câmpulung”. Diferența de 250.000 lei este destinată unui obiectiv nou introdus în programul de investiții al anului 2026, „Achiziționare și instalare de baterii de stocare a energiei verzi”.
„Trebuie să pregătim niște studii de fezabilitate, care ne sunt necesare la depunea cererii de finanțare. În acest moment, a trebuit să identificăm alte surse ca să putem suplimenta și finanța niște SF-uri, pentru a ne depune proiectele pe energie verde și atunci ne-am orientat spre aceste obiective, pentru că încă nu avem angajamente legale încheiate, nu au fost demarate procedurile de achiziție, drept urmare, s-au putut disponibiliza creditele. Au fost singurele finanțări pe care noi am putut să le disponibilizăm, avem nevoie în altă parte și, după cum știți, se pune mare accent pe energia verde și cred că toată lumea și-ar dori să aibă măcar un parc fotovoltaic.”, a explicat directoarea Violeta Iarca virările de credite către obiectivele cu șanse de finanțare.
- Terenul propus pentru parcul fotovoltaic se învecinează cu societatea Rocotherm, DN 73C și izlazul Valea Unchiașului
A doua formalitate a zilei, necesară în cadrul procedurii de pregătire a cererii de finanțare, a constat în actualizarea suprafeței de teren înregistrată în domeniul privat al municipiului Câmpulung, în baza unei hotărâri a Consiliului Local din primăvara anului 2008, de la 17.607 metri pătrați la 34.791 metri pătrați și o valoare de inventar de 1.462.700 lei.
Primăria Câmpulung a remediat o eroare produsă în urmă cu 18 ani, având nevoie de terenul din punctul „Pasarela Pescăreasa” pentru a realiza în zona respectivă parcul fotovoltaic.
„Ca urmare a măsurătorilor efectuate pentru cadastrarea suprafeței de 17.607 metri pătrați, categoria de folosință curți construcții, s-a constatat că suprafața existentă în punctul „Pasarela Pescăreasa” este mult mai mare, totalizând 34.791 metri pătrați, cu 17.184 metri pătrați mai mare. Această suprafață, de 17.184 metri pătrați, este alipită celei de mai sus, fiind omisă la data propunerii de introducere în domeniul privat a suprafeței de 17.607 metri pătrați, datorită unor identificări greșite în teren. Suprafața de 17.184 metri pătrați, care face parte din terenul în suprafață de 34.791 metri pătrați, dezafectat în urma activității Exploatării Miniere Câmpulung, nu este cadastrată, fiind situată în partea nordică a șoselei Câmpulung – Curtea de Argeș.”
Terenul în cauză este situat în intravilanul municipiului Câmpulung și are ca vecinătăți, la Nord, strada Izlaz tronson 2, la Est, societatea Rocotherm Radiators SRL și Municipiul Câmpulung, la Sud, drumul național Câmpulung – Curtea de Argeș, și, la Vest, izlazul Valea Unchiașului – punct „Valea Grajdului”, înregistrat în domeniul public cu o suprafață de 390.000 metri pătrați, din acte, iar, din măsurători, 375.000 metri pătrați. 15.000 metri pătrați sunt concesionați Asociației „Anima”. „Terenul în suprafață de 17.184 metri pătrați nu a fost identificat ca făcând obiectul unor litigii și nu este grevat de sarcini.”, se menționează în documentația de ședință.
La Primăria Câmpulung a fost depusă o ofertă din partea firmei Green Ecosystem Projects SRL, din Slobozia, pentru realizarea proiectului de investiții eligibile cu execuție 100% finanțată de către Uniunea Europeană, prin Fondul pentru Modernizare. Obiectul ofertei îl reprezintă „Evaluare inițială – autoconsum UAT Municipiul Câmpulung, „Construirea unei centrale fotovoltaice pentru autoconsumul de energie electrică al U.A.T. Municipiul Câmpulung”.
„Au fost luate în calcul mai multe terenuri, care nu se pretau, pentru că nu îndeplineau condițiile. Singurul care îndeplinea condițiile este acest teren de 17.000 metri pătrați, în cazul căruia s-a constatat că este mult mai mare decât planșa inițială din 2008, ca urmare a cadastrării izlazului Valea Unchiașului, care are 39 de hectare. A trebuit să venim cu această actualizare, ca să-l trecem din domeniul privat în public, pentru a depune acest proiect. Inițial, ni s-a spus că ne trebuie în jur de două hectare. În urma discuțiilor cu alte societăți și persoane care stăpânesc partea tehnică, se vorbea inițial de 2 megawați, dar noi nu putem să facem mai mult de 400 kilowați/oră, pentru că atât ne este permis prin ghidul de finanțare. Maximum un hectar și jumătate este necesar pentru acest proiect, în funcție și de acele baterii, care, oricum, ocupă o suprafață foarte mică.”, a completat secretarul Ramona Simion informațiile prezentate în documentația pregătiră pentru dezbaterea din 22 septembrie 2026, când solicitările Executivului au fost aprobate.