Cea mai plăcută noutate a ediției 2026 a Expopastoralis, sărbătoarea Rucărului, organizată, după obicei, în luna septembrie, o constituie Festivalul „Floarea de stâncă”, o continuare sau o reluare, dacă vreți, a vestitei manifestări culturale, rampă de lansare pentru generații de artiști de muzică ușoară și populară. Inaugurat în 1971, festivalul a reprezentat unul dintre evenimentele longevive ale Muscelului, de răsunet național, continuat câțiva ani și după ’90. În 2026, după o absență măsurată în decenii din calendarul cultural al zonei noastre, „Floarea de stâncă” va răsuna din nou pe buzele rucărenilor, sub forma unui spectacol local, așa cum a fost festivalul la începutul lui, în primul an, înainte de a fi extins la statutul de concurs interjudețean. Din 1973, concursul-festival a dobândit caracter național, destinat numai elevilor din școlile post-generale: școli profesionale, licee de cultură generală și de specialitate.
La prima ediție, în urmă cu 55 de ani, au participat 71 de elevi din toate liceele județului, ca soliști de muzică ușoară și populară, cărora li s-au împărțit în total 20 de trofee, premii și diplome. „Festivalul a avut un răsunet excepțional atât prin calități organizatorice (juriu, alcătuit din profesori de muzică ai liceelor, condus de metodistul de specialitate al Casei județene a creației populare), cât și prin reușita spectacolului (cu repetiții anterioare, regie și ținută adecvată, realizate de profesorul Ion Trifu din Rucăr). Toate acestea – cu cheltuiala asociaților (care sunt până în prezent aproape 400) și cu marea satisfacție a spectatorilor, care s-au îmbulzit, pur și simplu, să-și plătească biletul de intrare, echilibrându-se astfel și cheltuielile. Iar asociația (n.r. Asociația culturală „Ion Barbu”, organizatoarea festivalului) a dobândit un spor de venituri, cu care și-a cumpărat magnetofon, ca bun al ei și al căminului cultural.”, scria presa de atunci.
- Festivalul „Floarea de stâncă”, inclus în programul Expopastoralis
Vestea că Festivalul „Floarea de stâncă” va avea locul său în programul Zilelor Rucărului a fost anunțată în cadrul ședinței Consiliului Local din 11 august 2026, când a fost aprobat programul Expopastoralis și premiile acordate cu această ocazie. Sâmbătă, 12 septembrie 2026, sărbătoarea debutează cu parada portului popular, între orele 16.00 și 17.00, după care va avea loc deschiderea evenimentului. Între orele 17.15-19.30, este programat Festivalul „Floarea de stâncă”, sub forma unui spectacol susținut de copii și tineri din Rucăr și localitățile învecinate. Dacă, pe viitor, vor fi resurse financiare pentru a-l crește, va fi adus la nivelul de concurs național, cel puțin aceasta este dorința celor implicați într-o acțiune de debut, cu care sunt testate preferințele publicului prezentului.
După această ediție-pilot a festivalului, se va desfășura, între orele 19.30-21.00, programul artistic susținut de interpreții invitați să concerteze în fața rucărenilor. Duminică, 13 septembrie 2026, sunt programate expoziția de animale – vite, oi, câini -, concursul de desene pe asfalt și programul artistic care va încheia petrecerea de la Rucăr.
Prin hotărârea de Consiliu Local adoptată marți, au fost stabilite și sumele acordate premianților la diferitele categorii de animale participante la concurs: premiul I – 300 lei, premiul II – 200 lei, premiul III – 100 lei. În cazul competiției chinologice, vor fi premiate numai rasele de câini ciobănești, sumele fiind aceleași.
Câte 800 de lei vor fi acordați celor 12 cupluri care, în 2026, sărbătoresc 50 de ani de căsătorie. Au fost stabilite premii și pentru elevii merituoși din Rucăr, indiferent în ce localitate învață, astfel: 800 lei pentru cei care au încheiat ciclul gimnazial cu media; 1.000 lei pentru cei care au absolvit liceul cu media 10 în cei patru ani; 1.200 lei pentru olimpici naționali; 2.400 lei pentru olimpici internaționali. În caz că astfel de performanțe au fost obținute la școlile din Rucăr de copii care provin din alte localități, acestea nu vor fi răsplătite. Lista de premieri include 22 de elevi care au încheiat anii de studiu cu 10.
Pentru susținerea financiară a Expopastoralis au fost prevăzuți în bugetul local 140.000 de lei.
- Nicu Alifantis, Maria Cîrneci și Ileana Șipoteanu, premiul II, iar Angela Ciochină, premiul special al juriului
Spre norocul autorităților, marca „Floarea de stâncă” n-a fost înregistrată de alți organizatori de festivaluri, prin urmare, Primăria Rucăr poate declanșa demersul de înregistrare a denumirii la O.S.I.M. Dezideratul rămâne același de la începuturi: descoperirea, educarea și promovarea tinerelor talente din domeniul muzicii populare și ușoare românești. Fiind o ediție experimentală, vor evolua pe scenă numai copii și tineri din comuna Rucăr și localitățile limitrofe, care urmează cursuri de muzică, cu vârste cuprinse între 7 și 20 de ani, selectați de o comisie specializată. „Avem un regulament – preciza primarul Ion Pârnuță -, nu vreau să vină acum… că au venit să cânte și cei care sunt pe la nunți. Cântând la nunți de 20 de ani, nu mai sunt tinere talente. Anul acesta nu dăm premii, ci numai diplome de participare.”
În trecutul său, „Floarea de stâncă” figura în biografiile artiștilor în căutare de consacrare, care făceau turul evenimentelor cu acest specific. Aici s-au lansat artiști precum Nicu Alifantis, Angela Chiochină, Maria Cârneci sau Ileana Șipoteanu. Maria Cîrneci obținea premiul II chiar la prima ediție, cea din 1971. Prestația lui Nicu Alifantis a fost recompensată tot cu premiul II, la ediția a doua, din 1972. În anul 1973, Angela Ciochină, de la Liceul „P. Rareș” Piatra Neamț, era răsplătită cu premiul special al juriului. În 1983, Ileana Șipoteanu obținea premiul al II-lea la secțiunea muzică ușoară.
Pe 21 ianuarie 1971, a luat ființă la Rucăr Asociația Culturală „Ion Barbu”, pe a cărei agendă de acțiuni s-a aflat și înființarea unui festival de muzică ușoară și populară. „Tradițiile muzicale vor fi continuate atât printr-o sărbătorire a 75 de ani de existență a corului, cât și prin inaugurarea unui concurs muzical anual, deschis tuturor elevilor din școlile medii din județ – și un viitor chiar din țară – intitulat „Floarea de stâncă”.”, scria „Scânteia”, în primăvara anului 1971. Pe atunci, Rucăr era un oraș mai mic, cu sute de case noi, spital, librărie, hotel și restaurante. Și nu ducea lipsă nici de vizitatori. Iată câteva relatări din presa timpului despre evenimentul rucărean.
Secera și Ciocanul, 1971
„Festivalul de la Rucăr a antrenat într-un dialog competitiv de certă calitate pe cei mai buni soliști de muzică populară și ușoară din rândul elevilor. Juriul, alcătuit din profesori de muzică și îndrumători U.T.C. ai liceelor care s-au prezentat in concurs (președinte, prof. Gheorghe Gomoiu, inspector metodist la Casa creației populare Argeș), a oferit următoarele premii: MUZICĂ POPULARĂ, premiul I – Ioana Modan (Liceul Costești), premiul II – Maria Cîrneci (Liceul nr. 2 Câmpulung), premiul III – Elisabeta Mitu (Liceul de muzică și arte plastice Pitești). S-au mai acordat mențiuni și diverse premii speciale elevilor: Elisabeta Pîrșoagă (Liceul Vedea), Gheorghe Străuț (Liceul agricol Curtea de Argeș), Tatiana Borogan (Liceul Rucăr), Eugenia Voicu (Liceul „Al. Odobescu“ Pitești), Nicolae Brînzaru (Liceul Topoloveni), Petria Lăzărescu (Liceul pedagogic Câmpulung), Elena Popescu (Liceul pedagogic Câmpulung), Maria Bîrzescu (Liceul agricol Bradu), Doina Ciortan (Liceul pedagogic Câmpulung).
MUZICĂ UȘOARĂ: premiul I – Gabriela Popescu (Liceul „Dinicu Golescu” Câmpulung), premiul II – Cristina Ștefan (Liceul pedagogic Câmpulung), premiul III – Argentina Bădica (Liceul Rucăr) și Ecaterina Mitrică (Liceul industrial de chimie Pitești). Mențiuni și premii speciale: Ionel Șipoteanu (Liceul Rucăr), Filofteia Chechiriță (Liceul Corbeni), Aurelia Neacșu (Liceul industrial de chimie Pitești,) Adriana Bizoiu (Liceul nr. 2 Câmpulung), Ovidiu Trulescu (Liceul pedagogic Câmpulung), Georgeta Cristea (Liceul pedagogic Câmpulung), Mariana Ujvari (Liceul „Al. Odobescu“ Pitești), Mitică Lupu (Liceul de muzică și arte plastice Pitești), Vasile Chirilă (Liceul „N. Bălcescu” Pitești), Mariana Oncescu (Liceul de fete „Zinca Golescu” Pitești). Mențiuni și premii speciale au fost acordate de Comitetul județean U.T.C., Inspectoratul școlar județean, Societatea culturală „Ion Barbu“ din Rucăr, Consiliul popular Rucăr și Liceul teoretic din aceeași localitate, precum și premiul special al juriului și Premiul tinereții. Ceea ce este demn de remarcat la Rucăr este faptul că Festivalul concurs „Floarea de stâncă” începe să devină tradițional și în penuria de interpreți de muzică populară și ușoară ne dă speranțe.”
Secera și Ciocanul, 1973
„Iată și clipa finală a festivalului-concurs „Floarea de stâncă“, ediția 1973. Trei seri la rând, spunea cu emoție rucăreanca Gheorghița Glinasti, sunetul gongului i-a strâns laolaltă pe concurenți și pe spectatori – iubitori ai cântecului…” Trei seri la rând, cântecul a trecut pe sub portalurile îmbrăcate-n cetină ale scenei de la Rucăr, închipuind poalele de codru des, din tainițele căruia au izvorât doine. 54 de elevi din 15 județe ale țării s-au întrecut prietenește, fiind confruntați cu un juriu exigent, condus de Constantin Dinischiotu, președintele C. J. C. E. S. Argeș, directorul teatrului „A. Davila“ din Pitești, într-un festival-concurs deja tradițional, a cărui organizare și optimă desfășurare au necesitat eforturi generoase, depuse de Comitetul județean U.T.C., Comitetul comunal U.T.C. Rucăr, Societatea culturală „Ion Barbu“, Societatea „Gaudeamus“ a liceului din Rucăr, cu sprijinul Comitetului județean pentru cultură.
Dincolo, însă, de o enumerare de ordin organizatoric (să nu-l uităm nici pe prof. Ion Trifu, inițiatorul acestui festival), s-a impus succesul în sine al concursului, minunat prilej de a ne reîntâlni cu artiști amatori care-și glăsuiesc vise și doruri proprii lor, cu timbrul propriu vârstei lor, dar și cu conștiința frumoasă că ei sunt cei care poartă prin timp, către alte generații, ceea ce bunii și străbunii au adunat și durat vreme de secole. Și nu e de mirare că majoritatea elevilor-artiști au adus cu ei multe doine și balade, unele culese de ei, altele, preluate în mod creator. Să dau un singur exemplu: Maria Stoian a adus un „sipet“ păstrat de mama sa, Vochița Stoian, a cules de prin comorile de-acolo „Balada lui Fulga“ și-a dăruit-o sufletului nostru… Sunt acești tineri niște profesioniști? Nu. Dar au o personalitate interpretativă, pentru că poartă în ei puterea de a inova, de-a fi altfel, nu negând, ci îmbogățind.
Ne-au demonstrat-o și interpretele de muzică populară Ioana Modan (Costești), Aurelia Stanciu (Bălcești-Vâlcea), Adriana Dascălu (Costești) și Gheorghița Glinassi (Rucăr), laureate ale edițiilor precedente ale acestui festival, care ne-au bucurat din nou cu vraja cântărilor românești, autentice, cu frumusețea deosebită a costumelor. O notă bună și pentru orchestra de muzică populară a Liceului de muzică și arte plastice din Pitești (dirijor Constantin Istrate).
Nu aceleași lucruri le putem spune despre concursul de muzică ușoară, cu prea puține clipe de artă adevărată, irosind eforturile unei orchestre bune, ca cea de la același liceu de muzică din Pitești (dirijor – elevul Iulian Butaru). Trebuie să clarificăm, însă, „relația” noastră cu muzica ușoară, care, prin ritmurile ei, îi poate, cu siguranță, exprima pe tineri. Ce să spunem, însă, când muzica e confundată cu stridența, când pe scena unui festival cu caracter republican se prezintă niște concurenți cu calități vocale și interpretative îndoielnice?! Regulamentul concursului era clar: se admit doar melodii românești și compoziții proprii. De ce atunci n-a fost respectat?! Mi se pare că și selecția reprezentanților, la nivel de județ, a fost deficitară… De aceea, am reținut, din 25 concurenți, doar patru: Sofia Apostolescu, Livia Ioan, Angela Ciochină și Mihaly Deak (un foarte bun instrumentist). Desigur, se va putea renunța ușor la acest concurs de muzică ușoară din cadrul unui festival al cărui generic – „Floarea de stâncă” – nu e numai simbolic! Au existat, așadar, câteva „pete” pe un fond de lumină și de frumusețe.
Dat fiind amplul caracter al acestei manifestări ce trebuie să fie un adevărat act de cultură, organizatorii festivalului trebuie să-l chibzuiască din timp, pentru a nu mai avea surprize de genul lipsei din juriu a unor (anunțați deja) cercetători de la Institutul de etnografie și folclor sau a unui membru al Uniunii Compozitorilor. Nu e admis nici ca un profesor de muzică – Cosmin Georgescu, de la Liceul din Rucăr – să nu-i pregătească cu grijă pe concurenții locali, să nu participe la elaborarea festivalului. Mici retușuri, deci, care vor avea, totuși, o pondere deosebită la viitoarea ediție a festivalului, un festival folcloric, sperăm…”
Scânteia Tineretului, 1975
„Rucăr, poartă de baladă și legendă, colț de țară străjuită de Piatra Craiului, Iezer și Păpușa, a fost pentru a cincea oară gazdă ospitalieră a festivalului interjudețean de muzică populară, dotat cu trofeul „Floarea de stâncă“. Din 18 județe ale țării, elevii din licee și școli profesionale au adus la Rucăr frumusețea cântecului românesc și splendoarea costumelor noastre populare. Toți cei 36 de concurenți au condus publicul pe meleagurile cântecului românesc cu emoții firești, cu bucuria aplauzelor pe deplin meritate.
„Floarea de stâncă”, «o acțiune cu mare adeziune» – așa a definit festivalul cunoscutul compozitor și folclorist Ludovic Paceag, președintele juriului. Un act de cultură prin care elevii își exprimă dragostea pentru tot ce aparține material și spiritual neamului nostru. Festivalul a readus în circuitul baladei creația epică de mare frumusețe și dramatism. Varietatea și autenticitatea costumelor, valoarea artistică a repertoriului, ținuta scenică a concurenților au fost subliniate de interlocutori ca elemente ale reușitei concursului. Observația de a exista în viitor o grijă mai mare pentru promovarea folclorului contemporan, creația fiind un proces viu, permanent, ni se pare pe deplin îndreptățită.”
Cântarea României, 1983
„Cea de-a XII-a ediție a acestui concurs, înscrisă organic în Festivalul național „Cântarea României”, a reunit în acest an, timp de trei zile, un număr de 30 de concurenți, elevi de la licee din 9 județe, iubitori, talentați și entuziaști interpreți de muzică populară și ușoară românească. De 12 ani se desfășoară la Căminul cultural din Rucăr, județul Argeș, acest concurs interjudețean care atrage an de an, la cele trei spectacole non-stop, de câte patru ore fiecare, elevi din liceele și școlile profesionale din țară, precum și un public local exuberant, foarte numeros, un auditoriu avid de muzică românească interpretată de tineret. Pe aici, pe la „Floarea de stâncă”, au trecut, în drumul lor spre perfecționare, mai multe „voci” cum ar fi Angela Ciochină și Nicu Alifantis, ca să dau doar două nume deosebit de îndrăgite.
Ideea fericită de a fuziona și amplifica ecoul muzical al acestor minunate locuri montane cu cele ale altor meleaguri din patrie, într-un festival-concurs purtând un nume frumos ales, sugestiv-simbolic, aparține inimosului profesor de franceză de la liceul din Rucăr, deliormăneanul Trifu de la Smârdioasa, venit și așezat în Muscel să întâmpine cântecul Dâmboviței la munte, cu mult înainte de a ajunge la Dunăre. Ideea profesorului Trifu a prins rădăcini viguroase, chiar dacă, în ediția actuală, chemarea „Florii de stâncă” de la Rucăr s-a auzit numai în 9 județe, care și-au trimis, însă, reprezentanți aleși cu grijă și exigență de comitetele județene ale U.T.C. (…)
Toate cele trei spectacole amintite au fost urmate de microrecitaluri de muzică populară, ușoară și folk, susținute de foști laureați ai „Florii de stâncă” sau ai altor festivaluri de muzică din țară. Reușita actualei ediții s-a datorat și faptului că atât concurenții, cât și laureații au făcut lungi și folositoare repetiții cu orchestrele acompaniatoare, cea a Școlii populare de artă din Pitești și cea a Comitetului U.T.C. de la I.A.P. Astfel încât interpreții vocali, toți câți au urcat în scenă, au fost acompaniați ireproșabil de data aceasta. Cu cea de-a XII-a ediție a „Florii de stâncă”, de la Rucăr, se adaugă încă un câștig valoros pe tărâmul mișcării artistice de amatori în domeniul muzicii populare și ușoare românești. Cu acest prilej se aduce încă o invitație tineretului din școlile profesionale și din liceele tuturor județelor din țară de a participa la această pasionantă competiție artistică a florilor delicate, dar temerare, ce tind să cucerească înălțimi de lumină ale cântecului, ale frumosului.”
În 1998, de când avem ultimele relatări în presă despre acest eveniment muscelean, de organizarea celei de-a XXVI-a ediții a Festivalului național de muzică populară și ușoară „Floarea de stâncă” s-au ocupat Consiliul Județean Argeș, CCST Tehnic Club Pitești, Fundația Tehnic Club Pitești, Teatrul „Al. Davila” Pitești, cu sprijinul Inspectoratului de Cultură din județ. La acel moment, președintele juriului a fost Traian Miricioiu, director artistic și dirijor la Teatrul de operetă din București.